Cea mai enervantă chestie a fostului primar era marota cu „greaua moştenire” în momentele în care, în loc să taie panglicile moştenite, îşi dădea măsura competenţei administrative.
Personal, ca semnatar al acestor rânduri, pot spune că nu am crezut în actualul primar; dar mi-aş fi dorit din tot sufletul ca timpul să-mi arate că am greşit.
A trecut un an, suntem în pragul lunii noiembrie. Ziua încă mai e cum e, dar noaptea gradele au ajuns să fie cu minus. Colterm a ajuns pe butuci. Se şi face mişto, deja: „COLDTERM”. Şi aud, iarăşi, numai grea moştenire, furnizori răi, guvernul nu ajută şamd.
Nu spun că au fost vreodată lucrurile perfecte, dar mi-aduc aminte că acum vreo zece ani se făcuse o retehnologizare masivă a Colterm.
Era un proiect european de peste 300 de milioane de lei - la care, până la urmă, Nicolae Robu a tăiat panglica.
Mai era pregătită etapa finală a proiectului: realizarea, în parteneriat public-privat, a unei staţii de incinerare a deşeurilor în vederea producerii de energie termică.
Proiectul exista, partenerii existau, finanţarea exista - de ce s-a renunţat la realizarea lui, numai Nicolae Robu ar putea să ştie.
Iar Timişoara, în loc să fie amendată pentru lipsa certificatelor verzi, vindea astfel de certificate altora.
Cea mai enervantă chestie a fostului primar era marota cu „greaua moştenire” în momentele în care, în loc să taie panglicile moştenite, îşi dădea măsura competenţei administrative.
Cum stă faza cu datoriile istorice
Hai să o explicăm şi pe asta, că se vorbeşte mult, dar se ştie puţin. La începutul anilor 2000, în numele descentralizării, guvernul a pasat CET-urile către administraţiile locale. Practic, însă, au fost descentralizate doar responsabilităţile în ceea ce priveşte funcţionarea CET-urilor, nu şi resursele necesare. Iar, în plus, administraţiile locale s-au trezit şi cu datoriile acestora.
Timişoara a reuşit să ţină CET-urile în viaţă şi să furnizeze în continuare căldură şi apă caldă în sistem centralizat, dar datoriile guvernului le-a lăsat guvernului. Pe care guvern nu l-a interesat foarte mult acest lucru, cel puţin până în anul 2012. Atunci, cu guvernul USL, cu mult-hulitul premier Ponta, centrul a început să-şi plătească datoriile. Prima dată vreo 60 de milioane de lei, după aceea altele - până în 2014 datoriile au fost acoperite cu totul. În iulie 2014, primarul Nicolae Robu vorbea de vreo 140 de milioane de lei care au fost daţi de guvern (asta pentru că acum zice că ar fi fost doar de 81): „S-au dat bani, fictiv, de fapt, 140 de milioane de lei, pe care nu i-am primit efectiv, pentru ca acestea (Colterm şi RATT – n.r.) să-şi poată plăti datoriile către statul român. Practic, s-au mutat banii dintr-un buzunar într-altul. Acea «inginerie pozitivă financiară» a însemnat foarte mult, a fost un lucru bun, pe care l-am apreciat”.
După 2014, însă, administraţia Robu continuă să creeze datorii, neacoperind diferenţele dintre preţul la care Colterm producea energia termică şi cel la care o livra pentru populaţie. Colterm s-a tot îndatorat, reuşind acest lucru deoarece creditele sale au fost garantate de Primărie.
Ce a făcut Dominic Fritz? Ne spune Radio Erevan TM: „Se sperie, pentru că îşi dă seama că o eventuală insolvenţă a Coltermului ar putea trage în jos întreaga primărie în baza garanţiilor acordate. În loc să ia vreo măsură, bagă capul în pământ ca struţul, încasează amenda pentru certificate verzi şi ajunge tot la inevitabila insolvenţă. Diferenţa? O masă credală cu câteva zeci de milioane de euro mai mare, zero lichidităţi plus că, în loc să declanşeze procedura în primăvară şi să aibă timp să negocieze în tihnă şi cu ceva cash în buzunar cu furnizorii plăţile curente, ajunge să facă acelaşi lucru în toamnă, cu frig în case, şcoli şi spitale, totul într-o majoră criză medicală”.
Şi s-a lăsat frigul în case
Marţi, într-o conferinţă de presă, primarul Dominic Fritz a confirmat că livrarea de gaz către Colterm a fost întreruptă, ceea ce înseamnă că zeci de mii de gospodării din Timişoara, dar şi spitalele şi alte instituţii publice rămân fără încălzire şi apă caldă. „Acum câteva minute compania Delgaz a oprit distribuția gazului pentru CET Centru şi compania E.ON a sistat furnizarea gazului pentru Colterm. Până acum două ore am stat în negocieri cu ultimul furnizor de gaz, care până la urmă ne-a dat un răspuns negativ, ceea ce înseamnă că în acest moment Colterm nu are o companie care să-i furnizeze gaze naturale. Asta vine într-un context de criză energetică la nivel european, majoritatea companiilor ne spun că nu au cantităţile necesare pentru a furniza la nivelul la care are nevoie Colterm. Sunt câteva companii care ne-au spus că pot să livreze cu plata în avans, adică banii pe care-i dăm îi folosesc pentru a cumpăra gaz de pe piaţă şi apoi să ni-l furnizeze. Însă la preţurile actuale nu putem să semnăm contracte în avans pe aceste sume. Asta din păcate înseamnă că în jur de 50.000 de gospodării vor rămâne fără căldură şi apă caldă. Şi mai rău spitalele, nu doar cele care ţin de municipalitate vor fi în această situaţie, cu excepţia Spitalului «Victor Babeş» şi a Maternităţii Odobescu. Directorii spitatelor fac apel la furnizorii de gaz din România să facă un contract cu Colterm. Voi convoca o şedinţă a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă. Tariful nu a mai fost majorat de ani de zile, am dat 136 de milioane de lei anul acesta la Colterm, vom mai da azi 8 milioane. Fără o intervenţie de la bugetul de stat termoficarea centralizată în Timişoara şi alte oraşe nu are cum să supravieţuiască. Este nevoie de o ordonanţă de urgenţă pe care doar un guvern plin poate să o dea. Ştiu că este o veste devastatoare pentru cei care suferă în spitale, care stau acasă, au copii mici, sunt în vârstă, care poate lucrează de acasă. Vom face tot posibilul să repornim căldura cât de repede posibil în Timişoara. Fac un apel la companiile de stat, Romgaz, Electrica, să ne ajute. Sunt dezamăgit şi de decizia E.ON, pentru că Timişoara a plătit ani de zile facturi, am început să plătim facturi din trecut, sunt dezamăgit de aceasta decizie cruntă”, a spus primarul.
A doua zi, însă, problema s-a rezolvat parţial, conform anunţului aceluiaşi primar: „Am reuşit să găsim o soluţie de avarie cu un alt furnizor de gaz. Încheiem în aceste ore un contract de urgenţă pentru o cantitate de gaz care asigură clienţilor Colterm căldura şi apa caldă pentru o săptămână, într-un sistem minimal. Plata o asigurăm în avans din bugetul local: 5 milioane de lei, toţi banii de care dispunem momentan. În seara asta, Colterm va fi reconectat la gaz şi va putea reporni sistemul de încălzire. Din păcate, va putea opera doar cu CET Sud cu un consum minim de gaz, ceea ce va asigura funcţionarea sistemului preponderent în orele de noapte. Spitalele vor avea căldură fără întrerupere”.
Între timp - insolvenţă şi majorări
Între timp, tot în cursul zilei de marţi, judecătorul sindic de la Tribunalul Timiş a aprobat deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de compania de termoficare Colterm SA. Colterm ceruse prin cererea depusă ca administrator judiciar să fie numită firma de insolvenţă Rominsolv, dar Tribunalul Timiş a decis ca administrator judiciar provizoriu să fie consorţiul format din practicienii în insolvenţă Alfa&Quantum Consulting SPRL (lider de consorţiu), Maestro SPRL şi Insolvein SPRL. Termenul pentru verificarea procedurii a fost stabilit pentru 17 februarie 2022. Tot marţi, consilierii locali ar fi trebuit să stabilească noul preţ al gigacaloriei pentru timişorenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Colterm ceruse triplarea tarifului, dar primarul Dominic Fritz a anunţat că el va propune „doar” dublarea preţului, pentru că timişorenii nu vor putea plăti facturi triple. Colterm a propus creşterea preţului gigacaloriei de la 415,39 lei/MWh la 851,27 lei/MWh, în condiţiile în care subvenţia primăriei, adică diferenţa dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturată populaţiei, ar trebui să rămână la fel - 207,27 lei/MWh. Practic, dacă timişorenii plăteau până acum 208 lei/MWh, de acum înainte ar trebui să plătească 644 de lei/MWh. Primarul Timişoarei a venit, însă, cu o altă poziţie: „Colterm a propus triplarea tarifului de termoficare pentru abonaţii săi, în contextul creşterii masive a preţului la gaze naturale. Având în vedere impactul pe care o asemenea măsură îl va avea asupra timişorenilor, voi propune Consiliului Local să limiteze această propunere a Colterm la o dublare a tarifului”, a transmis primarul Timişoarei.
Proiectul n-a mai ajuns, însă, la votul consilierilor locali, întrucât Dominic Fritz a decis retragerea lui de pe ordinea de zi, în condiţiile în care Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara a cerut organizarea unei dezbateri publice.
Ce va fi?
Simplă întrebare, greu răspuns. La modul sincer privind, e greu de crezut că poate să existe un eşec mai mare pentru o administraţie locală decât să-şi lase cetăţenii, la începutul iernii, fără căldură şi apă caldă. Trecând peste orice simpatie sau antipatie politică, apariţia unui moment de genul acesta - nu în prima lună de mandat, ci după un an în care ne-ai tot asigurat că ai soluţii - ar trebui să coincidă cu momentul în care îţi faci bagajele. Pe ăia 50.000 de consumatori, pe cei din şcoli şi spitale şi pe cine-o mai dârdâi de frig în Timişoara îi doare în... nici nu pot spune unde de moşteniri grele, de starea de necesitate din Republica Moldova şi de mişcările pieţei mondiale de gaze. 53,25% dintre ei te-au votat convinşi fiind că nu vor ajunge în situaţia de astăzi. Şi tu, când ai fost ales, le-ai zis că „de astăzi ştergem cuvintele «nu se poate» din vocabularul Timişoarei!”...
Flavius BONCEA
Timişoara nu este un concept steril, bun de analizat în discuţii savante, la un post fiţos de TV.
E doar un alt fel de a spune “te iubesc”.
Timişoara nu e o insignă pe care ţi-o pui în piept, ca să pari primenit şi cu ştaif.
Timişoara este o inimă uriaşă care bate când în ritm de Lepa Brena, când de ceardaş, şi din când în când de doină de Banat, sfâşietor de tristă.
Timişoara e Lumina noastră.
Pentru noi, ăştia care vorbim de mici limba faină a Banatului, Timişoara e cel mai frumos oraş din lume.
Cum aţi putea voi, biete vinituri, să înţelegeţi că oraşul ăsta respiră omenie şi drag de cel de lângă tine, indiferent că-i zice Zoli sau Goran, Gheorghe sau David?
Cum naiba să înţelegeţi că oraşul ăsta, care miroase a libertate, te îmbie de dimineaţa până seara să fii bun şi înţelegător, politicos şi răbdător, pentru că aşa au fost bunicii noştri?
Şi aşa am fost şi noi crescuţi….
Cum aţi putea voi să înţelegeţi semnificaţia plimbării pe Corso, duminică la prânz, după Slujba de la Catedrală şi înaintea prânzului obligatoriu cu zupă de găină, crumpi fierţi cu sos de roşii, o ţâră de sarme şi musai toartă?
Cum Dumnezeu aveţi tupeul să ne spuneţi că oraşul ăsta vă aparţine?
Că îl înţelegeţi?
Că îl iubiţi?
Oraşul ăsta nu va fi niciodată ce vreţi voi, ci doar ce vrea el: o oază de frumos într-o mare de mizerii, o oază de normalitate într-o lume întoarsă cu susul în jos!
Puteţi să ne ţineţi în frig, nu-i bai!
Puteţi să ne înfometaţi, nu-i bai!
N-aveţi cum să distrugeţi spiritul Timişoarei!
Dar, nu ne forţaţi mâna…
Adriana Stoicescu
