În urmă cu mai bine de nouă decenii, la Timișoara, în Primăria a cărei piatră de temelie a fost pusă între anii 1731-1735, pe locul unde odată au funcționat băile otomane, în timpul mandatului primarului Peter Solderer, a avut loc Adunarea Generală de Constituire a clubului de fotbal Ripensia. Evenimentul s-a petrecut în anul 1928, în zilele de 21 și 22 octombrie, această adunare având loc sub președinția Dr. Cornel Lazăr, administratorul financiar al județului Timiș-Torontal, Dr. Lazăr devenind primul președinte al prestigiosului Club timișorean.
Anul acesta s-au împlinit 94 ani de la acel moment, iar aniversarea Ripensiei a fost organizată în locul unde, în urmă cu peste nouă decenii, clubul se înființa, în Sala care astăzi se numește „Orfeu”.
Au participat la acest moment festiv, oameni care, în urmă cu 10 ani, au restartat Ripensia, și acum îngrijesc ca această echipă să-și ducă mai departe istoria glorioasă pe tărâmul fotbalului din România. Au lipsit mulți dintre cei care, atunci, în 2012, au reînceput proiectul, fiind prinși cu diverse treburi și plecați din localitate la ora momentului aniversar.
Pentru cei 94 ani ai Ripensiei, ofițerul de presă al clubului, jurnalistul Levente Balint, s-a îngrijit de reeditarea volumului „Ripensia - nostalgii fotbalistice”, scris în urmă cu 30 ani, de cel care a fost un timp între buturile Ripensiei, Cristi Alexiu. Noii ediții, pe lângă istoria clubului prezentată de Cristi Alexiu, de la fondare până în 1938, Levente Balint i-a inclus și deceniul de la restartarea acestui legendar Club de Fotbal din Banat, din 2012, până în 2022.
Din 1948, Ripensia a fost desființată, iar perioada care a urmat nu a mai activat în fotbalul masculin din România. Totuși, în finalul anilor ̓60, la Timișoara s-a încercat redenumirea lui „Poli” cu acest nume, „Ripensia”, însă acest fapt nu a fost de lungă durată, „Ripensia” rămânând mai departe în inactivitate.


„Am dorit să arăt că, Ripensia, chiar dacă nu a existat din punct de vedere juridic, n-a existat în drept, a fost în continuare în mințile și sufletele oamenilor. Cunoașteți că, spre finalul anilor ̓60 s-a încercat o reînființare a Ripensiei prin redenumirea Politehnicii Timișoara. E o perioadă pe care-am acoperit-o prin referiri din presă, prin felurite povești.
Erau atâtea de povestit despre anii 2012-2022, încât, vreau să spun din start, în cazul în care sunt întâmplări sau evenimente care nu apar în carte, acest lucru se datorează faptului că efectiv nu a mai fost spațiu, n-a mai fost timp, dar, cu siguranță că, această carte va fi actualizată tot timpul și să sperăm că vor fi evenimente cât mai frumoase pe care să le prezentăm.
Am încercat să amintesc și ceea ce s-a făcut din 2012 încoace, în ceea ce privește recuperarea memoriei marilor noștri înaintași. Din păcate, din motive obiective, foarte mulți oameni care atunci au fondat Ripensia și au crescut-o în toți acești ani nu pot fi prezenți, sunt plecați cu afaceri în țară, în deplasări. Ne-au transmis toate cele bune”, a spus, în timpul aniversării, ofițerul de presă al clubului timișorean, jurnalistul Levente Balint.


Noua ediție a volumului face parte din proiectul „Recuperarea unui simbol al Banatului - Ripensia Timișoara”, proiect finanțat de Consiliul Județean Timiș prin intermediul Programului de finanțare nerambursabilă TimCultura 2022.
Noua ediție a fost posibilă și cu sprijinul domnului Siegfried Scherer, unu bun cunoscător al istoriei Ripensiei și care a citit numeroase izvoare legate de acest club, informându-se din publicații ale timpului interbelic din mai multe țări (Franța, Olanda, Ungaria, Iugoslavia). Asociat al clubului Ripensia, domnul Scherer a prezentat la momentul aniversar o mini expoziție a istoriei Ripensiei de-a lungul celor 94 de ani.


„În anul 1970 sau 1976 chiar m-am întâlnit cu un mare fost jucător al Ripensiei, Alexandru Schwartz. În vremea aceea, am stat mult de vorbă cu el, dar aveam alți idoli în fotbal.
Când s-a reînființat Ripensia, m-am înscris și eu ca membru. Mi-au plăcut poveștile cu Ripensia, cu acei jucători, Dobay, Bindea, Pavlovici. Ripensia a fost una dintre cele mai iubite echipe din țară în anii ̓30 și a câștigat cele patru titluri, două Cupe. Ripensia a fost o echipă care juca un fotbal foarte ofensiv și spectaculos, și poveștile acelea din cărțile lui Ioan Chirilă m-au impresionat foarte mult și am vrut și eu să fac parte din acest proiect, și atunci am început să caut.
Și-n anii ̓30, Ripensia a avut probleme financiare, dar jucătorii, nu știu cine i-a motivat, ce motiv au avut ei să joace pentru Ripensia cu toate aceste probleme financiare. Deci, mentalitatea acelor jucători ar fi bine să o avem și acuma. Și-n anii ̓30 Ripensia a avut probleme cu infrastructura. Am citit multe articole în care era scris că tribunele de pe «Electrica» se vor mări, se va gazona terenul, dar, până la urmă, toate au fost promisiuni, și atunci meciurile importante s-au desfășurat la București. Putem spune că Ripensia a dat foarte mult și a primit în schimb foarte puțin.
Sper ca în viitor să ajungem din nou la prima ligă, cu toate că nu cred că vom putea egala performanțele Ripensiei interbelice. Acea echipă a fost o excepție, care, cu un lot foarte redus, de aproape 13, 14 jucători, a dominat fotbalul românesc timp de 10 ani, ceea ce-i foarte rar, chiar și în fotbalul mondial din acel timp. Nu o să putem egala acele performanțe”, a spus Siegfried Scherer în cuvântul rostit la aniversarea clubului timișorean.


Prin intermediul unei înregistrări video, prezent la acest moment din Sala „Orfeu” a fost și fotbalistul Adrian Popa, care a făcut parte din proiectul de renaștere a Ripensiei, încă din vara lui 2012, punând umărul la promovarea clubului în galben-roșu, din ultimul eșalon, până în Liga 2. Fostul căpitan al lui „Ripi” din 2012 a transmis un mesaj cu ocazia aniversării celor 94 de ani ai clubului, din care spicuim câteva fragmente: „Pentru mine, Ripensia a fost, este și va fi o parte foarte importantă din viața mea, o perioadă extraordinară, atât pentru mine, cât și pentru familia mea, o perioadă în care, alături de «Ripi», am reușit lucruri extraordinare, să pornim din liga a șasea, să o ducem în liga a doua într-un timp foarte scurt, să parcurgem toți pașii corecți, și mă bucur c-am făcut parte din acest Club. Gândurile mele au fost de a rămâne mai mult timp alături de voi, însă cursul vieții nu este tot timpul așa cum ni-l dorim. Mă bucur pentru voi, că duceți mai departe ceea ce acum 10 ani Radu Ienovan a pornit la drum cu acest gând și a reușit să facă aproape tot ceea ce și-a propus. Felicitări și vouă, care ați dus acest drum mai departe și în perioada următoare! Eu personal vă doresc să reușiți ceea ce noi ne-am dorit de la început, să readuceți Ripensia acolo unde-i este locul, în elita fotbalului românesc. (...). Vreau să mulțumesc domnului Radu Ienovan, pentru tot ce mi-a oferit în acei ani și prietenului meu «Lotzi», un prieten și un ripensist adevărat. Vă salut pe toți cei prezenți și-i transmit un gând domnului Mihu: să lupte în continuarea pentru această echipă, știu c-a investit mult timp, mult stres, a pus mult suflet, implicit, și mulți bani, dar cred că, acesta este gândul tuturor, ca în perioada imediat următoare sau puțin mai târziu, Ripensia să redevină emblema fotbalului timișorean, și nu numai. La mulți ani! Toate cele bune!”.


Revenind la noua ediție a volumului scris în urmă cu 30 de ani, autor fiind Cristi Alexiu, „Ripensia - nostalgii fotbalistice”, conține aproape 400 de pagini și se deschide prin „Cuvânt înainte” ce poartă semnătura fostului mare antrenor de fotbal timișorean, Ștefan Kovacs (Antrenor Emerit), apoi, jurnalistul Octavian Stăncioiu prezintă repere biografice despre autorul volumului pe care l-a cunoscut la Timișoara, la librăria „Mihai Eminescu”, în 1992, acolo unde a avut loc lansarea primei ediții a acestui volum prestigios pentru memoria fotbalului bănățean.
Paginile volumului continuă cu „Ripensia și frumoasa sa simfonie”, autor fiind regretatul jurnalist bucureștean Ioan Chirilă, după care, Cristofor Cristi Alexiu începe istoria Ripensiei și face un prim popas în amintirea echipei Chinezul, team care a fost înainte de „Ripi”, imediat după Unirea de la 1918. Această parte a volumului se întinde pe nouă capitole, „La început a fost... Chinezul”, „De la Dacia Ripensis la primul club profesionist din România”, Ripensia intră în arenă”, „Tempo Ripi!”, „Ultimele străluciri”, „Unde-i joaca de mai an?”, „Uriașii văzuți de aproape”, „«Stilul» Ripensiei”, „Date sinoptice - F.C. «Ripensia» 1928-1941”.
Urmează perioada de la momentul desființării Ripensiei, până la restartarea acesteia, 1948-2012, capitolul X, intitulat „De ce Ripensia? Preambul de Levente Balint”, după care, începând cu capitolul XI, începe perioada cuprinsă de la restartarea acestei echipe, 2012-2022.
Președinții Ripensiei de la 2012, până azi, domnii Radu Ienovan (a refondat Ripensia și a fost, timp de șase ani, motorul care a mișcat această echipă de legendă a fotbalului din România) și Dumitru Mihu (manager-ul timișorean care duce mai departe proiectul „Ripensia”), sunt prezentați cu multă generozitate în acest volum, prin intermediul interviurilor pe care le-au acordat ofițerului de presă al clubului, Levente Balint.
Capitolul XIV este dedicat lui „Adi” Popa, Horațiu Moldovan, Mediop Ndiaye, Andrei Dumiter, Ștefan Blănaru și este amintit Marjan Marić, este intitulat „Mențiuni speciale” și are subtitlurile, „O notă specială, pentru un fotbalist special!”, „Ripensia, rampa de lansare spre prima divizie” și „În loc de încheiere...”.
Ultimul capitol, al volumului, cel de-al XV-lea, este dedicat palmaresului Ripensiei din 2012 până în 2022, aici fiind prezentate, loturile acestei echipe, în ordine cronologică, de la momentul reintrării în Arenă, Liga 6, până în Liga 2.
Iconografia cuprinde fotografii alb-negru ale componenților clubului care au activat în perioada interbelică, legitimații, diplome etc.


Prezent la momentul festiv de la Primăria Veche din Piața Libertății, vicepreședintele clubului timișorean, Erol Baeram, unul dintre timișorenii iubitori de fotbal care a făcut parte din echipa care a muncit pentru restartarea Ripensiei, a vorbit despre situația Academiei, despre greutățile cu care se confruntă, dar și despre performanțele echipelor din Academia Ripensia: „Ne străduim să atragem cât mai mulți copii, în primul rând să facă sport. Din păcate, condițiile acestora sunt total improprii pentru sport. Oricât ne-am strădui să facem un teren, o bază sportivă sau să preluăm una care este în paragină (mai sunt destule care stau în paragină), din păcate, nu se poate. Acestea sunt cuvintele care caracterizează acest oraș, «nu se poate», nu știu din ce motive, dar depășește puterea mea de înțelegere. Eu activez în domeniul privat și-n general acolo nu auzim acest cuvinte, «nu se poate». Încercăm să găsim soluții, să vedem partea plină a paharului.
Am pornit cu câțiva copii la drum. Am ajuns să avem peste 400 de copii, în total, în Academie. Avem o parte de fotbal amator sau foarte amator, mai mult educație fizică și sport și avem o zonă de performanță, Liga Elitelor, unde, zic eu că, chiar anul acesta avem rezultate foarte bune. În momentul de față, la Liga de Tineret, U18, echipa noastră este pe locul 2, la U17, suntem pe 6, la U16, suntem pe locul 1, și cu șanse ca toate cele trei echipe să acceadă în play-off. Acuma, cu bune și cu rele, mergem înainte”.


Prezent la momentul aniversar din Sala „Orfeu” a primăriei vechi din Timișoara, președintele Ripensiei, domnul Dumitru Mihu, a vorbit despre situația clubului din prezent: „Istoria Ripensiei este foarte frumoasă, este unul dintre motivele pentru care eu personal sunt aici. Am avut câteva momente în viață, în care, într-o anumită măsură, m-am intersectat cu numele Ripensiei.
Mi-au plăcut poveștile și-mi plac în continuare și, sigur, este unul dintre motivele pentru care m-am implicat, atunci când am simțit că este nevoie, în acest proiect.
Sunt aici oameni care au început acest drum acum 10 ani. Eu sunt de cinci ani și ceva în acest proiect. Trebuie să spun, totuși, că au fost cei mai grei cinci ani, pentru că, a fost o frumusețe și-o poezie să străbați drumul din liga a șasea până-n liga a doua și s-a ajuns într-o zonă foarte dificilă a fotbalului, în care cuvântul de ordine este resurse. Și-n trecut, în anii ̓30, și-n prezent, și-n viitor, fotbalul înseamnă resurse. Atâtea resurse câte ai, așa de sus poți să mergi. Există situații, există momente în care, cu entuziasm, cu dăruire, cu șanse, poți să faci lucruri deosebite, dar pe termen lung, resursa este cea care te ține, este cea care te menține, este cea care te ridică și, din păcate, este și cea care te coboară.
În timpurile de astăzi nu avem nicio posibilitate pentru un proiect în care să urcăm. Neavând un stadion, nu există un proiect de fotbal. «Electrica» e ok! E un mod prin care Primăria Timișoara și autoritățile ne ajută, asta trebuie să recunoaștem”, apoi a vorbit despre Academia Ripensia: „Încercăm să creștem acolo unde se poate. Lucrurile sunt vizibile în acea zonă. Sigur, și acolo este foarte greu, pentru că, de ceva vreme, ne lovim de aceeași problemă (cea a terenurilor pentru pregătirea copiilor n. r.). Toți copiii își desfășoară activitatea în două-trei terenuri, la care nu avem acces pentru a ridica nivelul. Nu dorim să cumpărăm aceste terenuri de la primărie. Primăria să dețină dreptul de proprietate asupra lor, să le amenajeze, iar nouă, Primăria să ni le închirieze, iar dacă cei de la primărie nu le amenajează, ne vom ocupa noi de amenajarea lor, numai să găsim o formă juridică pentru ca să fie totul în conformitate cu legea, într-o formă sau alta, în parteneriat public-privat. Acestea sunt condițiile”, apoi și-a exprimat bucuria pentru că noua ediție a volumului cuprinde momentele celor 10 ani de la restartarea echipei Ripensia Timișoara: „Eu sunt bucuros că această carte are acest upgrade privind cei 10 ani din existența Ripensiei și sper că, în anii următori, noi, cei prezenți aici, alții cu mai multe resurse, cu mai multă știință, cu mai multă energie, să ducă acest proiect mai departe”.


Fostul prefect al județului Timiș în perioada Convenției Democrate, domnul Dumitru Ganț, a fost prezent la aniversarea celor 94 de ani ai Ripensiei. Domnul Ganț este liderul de vârstă al grupului de sprijin al Ripensiei și a oferit, în momentul oratoric din timpul evenimentului, soluții la problemele cu care se confruntă Ripensia, Academia Ripensiei, solicitând să fie sprijinit în problema bazelor sportive, a terenurilor abandonate din Timișoara și de mass-media timișoreană. Referitor la bazele sportive și la terenurile abandonate din Timișoara, distinsul jurist timișorean a spus că, „sunt într-un număr considerabil. Situația juridică a acestor terenuri este incertă pentru o parte dintre ele, o parte are situația juridică clarificată.
Pentru municipiul Timișoara mi se pare ceva intolerabil ca autoritățile publice să refuze cu obstinație de a nu face niciun demers pentru a clarifica situația juridică a acestor terenuri și-apoi să fie încredințate cu forme juridice pe care le permite legislația românească, de la concesionare, la închiriere, la oricare altă formă juridică, dacă preferă, la vânzare, celor care doresc, să avem posibilitatea să facem un proiect pe termen mediu și lung. Neavând proprietatea acestor imobile nu se poate constitui în perspectivă niciun proiect pe termen mediu și lung.
Trebuie să depășim faza aceasta a atribuirii tuturor terenurilor de fotbal entităților administrative sau economice care nu mai au nimic de a face cu ideea fotbalistică de acum 40, 50 de ani, când întreprinderile aveau terenuri și aveau oameni care făceau fotbal. Vă dau exemplu, de ce terenul de la «Electrica» trebuie să fie administrat de o entitate economică care abia-și face treaba pentru activitatea ei specifică?
Atunci când vorbim despre o anume activitate care poate să aducă Timișoarei lucruri incomensurabile din toate punctele de vedere, economic, ca imagine și ca tot, nu mă pot crampona de niște așa-zise idei politice.
Sigur, aceste terenuri trebuie să rămână ale primăriei, că sunt ale primăriei. Nu se poate să considerăm lupta pierdută. Eu vreau să încep această campanie pentru a readuce în opinia publică a timișorenilor, această idee, pentru că nu se poate să rămână terenurile de fotbal din Timișoara fără a li se clarifica situația juridică. De ce nu putem să le dăm, potrivit legii, revin, închiriere, concesionare, vânzare, legea permite treaba aceasta. Primăria poate să facă și această treabă. Permite legea românească. Din toate variantele astea, niciuna nu este pusă în aplicare și rămân de izbeliște.
Pe lângă că nu aduc niciun leu, aduc cheltuieli primăriei. Nici măcar din punct de vedere moral nu se justifică o asemenea atitudine din partea autorităților publice.
Nu doresc să acuz pe nimeni, că nu a fost nimeni mai bun decât celălalt, dar a sosit momentul, zic eu, pentru timișoreni, să înțelegem acest lucru și să facem un lucru cât se poate de simplu. Este atâta de simplu, din toate punctele de vedere, să reintroducem aceste terenuri în viața orașului, a copiilor noștri. Oricare funcționar de la Primărie să facă o situație juridică, o situație nominală și să găsim soluții juridice, că normele juridice sunt făcute de omeni și pentru oameni și, ca atare, este imposibil să nu găsim cheile juridice pentru a deschide porțile pentru ca tinerii, copiii noștri să le folosească”.


Primul club de fotbal profesionist din Regatul Întregit al României, Ripensia Timișoara, și-a început organizarea pentru a participa la primului Campionat Naţional după sistem divizionar, în anul 1932, iar la finalul ediției 1932/1933, F.C. Ripensia avea să cucerească primul ei titlu de Campioană a Regatului Întregit al României, după o finală în dublă manşă cu Universitatea Cluj (victorie, 5-3 la Timişoara și 0-0 la Cluj).
La capătul ediției 1933/1934, ediția inaugurală a Cupei României, după un parcurs excelent, Ripensia ajunge în finala competiţiei, pe care o câştigă cu 5-0 în dauna Universităţii Cluj, într-un joc care a avut loc la București în prezența Principelui Moștenitor, viitorul Rege Mihai I şi a Suitei Regale, meciul fiind urmărit de 10.000 de spectatori.
În anul 1935, Ripensia a câștigat al doilea ei titul de Campioană Națională, iar la capătul ediției 1936 a realizat eventul, al III-lea titlu de Campioană şi, în acelaşi timp, câştigătoare a Cupei României, fiind prima echipă românească care a realizat eventul.
Ultimul titlu de Campioană Națională, F.C. Ripensia Timișoara l-a câștigat în 1938, la capătul unei finale în două manșe, cu Rapid București, ambele partide încheindu-se cu victoria echipei bănățene, 2-0, Ripensia devenind astfel cvadruplă campioană a României. În același an, Ripensia reprezintă Regatul Întregit al România în Cupa Europei Centrale și elimină echipa italiană F.C. Milano, după un 3-0 la Bucureşti (în faţa a 30 000 de spectatori) şi 1-3 la Milano.
Tot în anul 1938, marele om politic bănățean, Dr. Coriolan Băran, unul dintre fondatorii Ripensiei în 1928, preia funcția de președinte al acestui club.
În anul 1948, odată cu schimbarea ordinii politico-sociale din România, Ripensia este desființată, însă amintirea ei avea să dăinuie în conștiința iubitorilor de fotbal, Spiritul Ripensiei transmițându-se de la o generație la alta și rămânând mai departe imprimat în Spiritul Timișoarei.
În 2002, este obținută protecția numelui „Ripensia” la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (O.S.I.M.), pentru domeniul Activităţi Sportive, din inițiativa domnului Radu Ienovan, unul dintre iubitorii de fotbal care au păstrat istoria acestei echipe, iar anul 2012, odată cu înscrierea Ripensiei în Liga VI, reprezintă începutul procesului de recuperare a acestui Simbol al Banatului, a Identității, Valorilor și Principiilor care au constituit temelia clubului fondat în 1928, de reconstruire „pas cu pas” a unei organizații sănătoase și puternice, purtătoare a viselor și speranțelor iubitorilor de fotbal din Banat.
Acum, echipa în galben-roșu, care a scris pagini de glorie pentru fotbalul din România, se află în Liga 2, și cei care se ocupă de viitorul ei pregătesc copiii care activează în Academia Ripensia. Grupele Academiei au rezultate bune în competițiile sportive în care sunt angrenate, Liga de Tineret și Liga Elitelor, în Liga Elitelor U16, echipa Ripensiei fiind pe primul loc în clasamentul seriei 4, după nouă etape, cu 22 puncte, după 7 victorii, un rezultat de egalitate și o înfrângere. Echipa U16 a Ripensiei își desfășoară antrenamentele în baza „Electrica”, coordonată fiind de antrenorul-profesor Harald Pinzhoffer.
În Liga de Tineret, Seria de Vest, Fotbal Club Ripensia Timișoara se află, după 9 etape, pe locul 2, cu 18 puncte, din nouă jocuri, bifând 5 victorii, 3 rezultate de egalitate și o înfrângere.
În Liga Elitelor, U17, Seria de Vest, Fotbal Club Ripensia Timișoara se află pe locul 6 al clasamentului, cu 15 puncte, după 9 etape, având 5 victorii și 4 înfrângeri.
În topul Academiilor de Copii și Juniori din România anului 2022, publicat de Federația Română de Fotbal, top care cuprinde 50 de cluburi care au participat în sezonul 2021/2022 în Liga 1, Liga 2, Liga 3, dar și cluburi cu activitate exclusivă de copii și juniori, Fotbal Club Ripensia Timișoara se află pe locul 12, cu 83,1 puncte.
Cei mai mici „ripensiști” se vor bucura de un catalog destinat lor. Este vorba despre un mini proiect care se va finaliza în câteva săptămâni, fiind în lucru un catalog cu toți copiii Academie, de la cei mai mici la cei mai mari, cu poza de grup a fiecărei echipe, după categoria de vârstă, cu poza individuală a fiecărui micuț fotbalist în galben-roșu, fiecare copil angrenat în cadrul Academiei urmând să primească, când acest proiect se va încheia, ca amintire, un astfel de catalog al Academiei de Fotbal Ripensia.
Aniversarea celor 94 ani de la fondarea legendarului club de fotbal Ripensia Timișoara s-a încheiat odată ce ofițerul de presă al clubului, jurnalistul Levente Balint, a mulțumit, tuturor, pentru prezență, celor de la Editura Eurostampa, „care au scos în timp util acest volum”, familiei sale „care a fost înțelegătoare cu mine”, clubului, „că m-a susținut”.

Cornel Seracin