„Pe data de 18 iunie 1944, Regina-Mamă Elena, care lucrase enorm pentru restaurarea parcului şi a castelului Săvârşin, a scris în jurnalul său: «De ne-ar lăsa Dumnezeu să ducem la bun sfârşit toate aceste planuri minunate. Acest loc ar trebui să fie un punct de referinţă şi un model...».
Dumnezeu nu i-a îngăduit să vadă aceste planuri duse la bun sfârşit, dar astăzi, 14 ianuarie 2004, promit iubitei mele bunici că, 60 de ani mai târziu, planurile ei vor deveni realitate, căci viziunea ei este viziunea noastră, şi prin acest proiect, şi cu sprijinul vostru, al tuturor, această comunitate poate deveni un exemplu pentru România”.
Cuvintele îi aparţin Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, şi au fost rostite în urmă cu 18 ani, în deschiderea conferinţei internaţionale „Săvârşin, centru de excelenţă”.
Promisiunea Principesei Moştenitoare de atunci a fost punctul de pornire pentru o muncă titanică, o muncă de, iată, două decenii, şi ale cărei roade încep să se vadă astăzi.

Domeniul Regal


Unul dintre cele mai dragi locuri pentru Regele Mihai a fost Săvârşinul, loc care pentru Familia Regală a devenit „acasă” începând din anii 1940. Regele Mihai cu Regina-Mamă Elena cunoşteau bine proprietăţile din zonă, unde au fost de multe ori musafirii familiei Mocioni. Iar la 26 martie 1943, Antoniu Mocioni a vândut Regelui Mihai 878 de acţiuni din cele 1000 ale societăţii „Corvin” (cea care deţinea domeniul), celelalte 122 de acţiuni fiind cumpărate de persoane din anturajul suveranului, care ulterior le-au vândut acestuia. În luna aprilie a anului 1943, Regele a cumpărat de la societatea pe care ajunsese să o deţină integral domeniul, după vânzare trecându-se la lichidarea societăţii. De ce a vrut Regele o proprietate la Săvârşin? Pe de o parte, pentru că dorea să aibă un loc al său în zona Transilvaniei şi Banatului; pe de altă parte, ASR Principele Radu povesteşte în volumul „Povestea Castelului Săvârşin”, că întrebându-l pe Rege ce anume era atât de special în acele păduri, ca să mergi cu jeepul prin ele, acesta i-a răspuns: „Acolo mă simţeam liber”.
Regele nu a putut să se bucure mult timp de proprietatea sa; este izgonit din ţară de puterea sovietică instaurată în România, iar domeniul este preluat de statul român. Timp de jumătate de secol, domeniul este folosit ca preventoriu pentru copii, sanatoriu de boli nervoase, casă specială de oaspeţi şi chiar ca hotel; clădirea suferă numeroase transformări (şi nu în bine), este lăsată să se degradeze iar parcul dendrologic este neglijat.
După 1990, lucrurile nu au revenit pe făgaşul lor firesc. Dincolo de faptul că Regele a fost împiedicat după 1990 să revină în ţară, şicanările statului român la adresa sa au continuat şi după 1997. Iar acest lucru s-a văzut cel mai clar în problema retrocedării proprietăţilor regale.
La mijlocul anului 1999, văzând că nu se întâmplă nimic în acest sens, Societatea Amicii Regelui Mihai a decis să iniţieze un proiect de lege privind retrocedarea bunurilor confiscate Familiei Regale.

Această iniţiativă nu a fost, însă, agreată de Majestatea Sa. Secretariatul Casei Regale, într-un răspuns la o solicitare datat 29 iulie 1999, spune: „Majestatea Sa Regele vă recomandă să nu începeţi această acţiune din două motive: Principiul Majestăţii Sale este că o lege reparatorie trebuie să fie dată pentru toată lumea şi nu crede că Familia Regală ar trebui să aibă o acţiune aparte, chiar dacă decretul de confiscare a bunurilor regale a fost un act separat.
În al doilea rând, dată fiind întârzierea reacţiilor şi indiferenţa celor care ar trebui să întreprindă ceva, Majestatea Sa Regele ia în considerare posibilitatea alegerii unei căi juridice pentru rezolvarea acestor probleme”.


Într-adevăr, o acţiune de revendicare a bunurilor proprietate personală a Regelui Mihai confiscate de statul comunist a fost introdusă în instanţă în 17 septembrie 1999.
Procesul privind retrocedarea vilei de la Săvârşin (impropriu denumită Castel) a început în octombrie 1999, la Tribunalul Arad. Regia Autonomă a Administraţiei Patrimoniului şi Protocolului de Stat, în patrimoniul căreia se afla domeniul la acea dată, a făcut tot posibilul pentru a tergiversa retrocedarea, unul dintre motivele absurde invocate fiind chiar şi... „inexistenţa persoanei cu numele Mihai I”. Mai târziu, după ce Tribunalul Arad i-a dat câştig de cauză Regelui, RAAPPS, dincolo de faptul că a făcut apel, a deschis şi un proces, solicitându-i Regelui 859 de milioane de lei despăgubiri pentru investiţiile chipurile făcute de statul român în cei mai bine de 50 de ani în care a ocupat abuziv proprietatea Regelui. Trebuie aici, însă, amintit faptul că, în momentul retrocedării, Domeniul de la Săvârşin era aproape distrus; parcul era neîngrijit, clădirea era în stare avansată de degradare, iar din Castel fusese furat tot; inclusiv prizele şi întrerupătoarele din pereţi au fost smulse. RAAPPS a luat tot, motivând că obiectele - chiar şi cele care rămăseseră acolo din 1947, cum ar fi candelabrele realizate la Viena în 1920 - ar fi pe inventarul Regiei.
Nici Regele Mihai şi nici cei din anturajul său nu au dorit să comenteze această situaţie. Puţini sunt cei care ştiu că, în încercarea de a-i reda strălucirea de odinioară, la începutul anilor 2000 Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au venit de mai multe ori la Timişoara pentru a cumpăra diverse obiecte din magazinele de antichităţi, ţesături pentru tapiserii din magazinele de textile, nu o dată ajungând chiar şi în pieţele de vechituri (şi în zona Aurora, şi în Mehala).
Apelul declarat de RAAPPS la sentinţa Tribunalului Arad privind retrocedarea Domeniului Regal Săvârşin a fost judecat de Curtea de Apel Timişoara la data de 5 septembrie 2000. La termenul de judecată, avocatul Regelui Mihai, maestrul Adrian Vasiliu, a avut o pledoarie magistrală, demontând punct cu punct toate motivele invocate de RAAPPS şi solicitând Curţii de Apel ca, prin decizia pe care o va lua, să rezolve o chestiune de principiu şi să arate, până la nivelul guvernanţilor, că în România justiţia primează. „Aşa cum în întreaga ţară bisericile dărâmate înainte de 1989 încep să reapară pe locurile unde au fost demolate, tot aşa şi ceea ce a fost furat trebuie restituit. Astfel se va da o lecţie de morală guvernanţilor de după 1990, ca şi actualei guvernări, care a făcut mult prea puţine pentru respectarea dreptului de proprietate”, a spus maestrul Vasiliu în pledoaria sa.
După deliberări, completul de judecată al Curţii de Apel Timişoara a respins apelul declarat de RAAPPS şi de Ministerul de Finanţe, consfinţind hotărârea Tribunalului din Arad: „Constată nulitatea absolută a titlului Statului Român privind preluarea de la reclamant în proprietatea Statului Român a imobilului teren şi construcţii cunoscute sub denumirea Castelul Săvârşin din CF 1279 top 1/1/1 a comunei Săvârşin judeţul Arad respectiv intravilan cu casă nr. 1 şi 2 în suprafaţă de 132.449 mp de sub partea IA9.
Rectifică şi stabileşte situaţia anterioară de carte funciară, revenindu-se la intabularea din CF 1 Săvârşin cu numărul topografic 1/1 casa cu numerele 1 şi 2, curte şi grădină în suprafaţă de 27 iugăre 602 2/4 stânjeni pătraţi evidenţiate în foaia de avere sub B1 în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.
Obligă pârâtele mai sus menţionate să-i lase reclamantului în deplină posesie şi liniştită folosinţă imobilul”.
„Sunt foarte bucuros pentru că şi Curtea de Apel Timişoara a luat o decizie care corespunde logicii şi adevărului. Această decizie creează încă o dată premisa respectării proprietăţii în România” a declarat, la aflarea sentinţei, maestrul Adrian Vasiliu.

Revenirea


Regele Mihai avea să revină pentru prima dată la casa Sa din Săvârşin în 1 iunie 2001, moment în care a fost întâmpinat şi de numeroşi timişoreni care s-au deplasat acolo pentru acest moment. De altfel, Majestatea Sa Regele a şi acordat mai multe audienţe private reprezentanţilor asociaţiilor monarhiste din Timişoara, ai Societăţii şi ai ziarului „Timişoara”.
Din acel moment, Săvârşin a devenit, încetul cu încetul, locul unde Familia Regală îşi petrecea sărbătorile - Crăciunul şi Paştele. Adică, acasă.
Tot atunci a început şi munca de reabilitare a domeniului.
Principiile directoare pentru ce se dorea să se facă la Săvârşin au fost trasate la începutul anului 2004, în cadrul unei conferinţe internaţionale care a avut loc la domeniu şi unde s-a punctat ce trebuie să devină Domeniul Regal: un adevărat Centru de Excelenţă pentru domenii precum turism, agricultură ecologică, meşteşuguri, educaţie, housing, sănătate, recreere, utilităţi/infrastructură.
Acum, după două decenii de la revenirea pe Domeniul Regal Săvârşin, sub directa conducere a Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei, proiectul prezentat atunci prinde viaţă; castelul, parcul şi clădirile de pe domeniu au fost reabilitate aproape în întregime. Din 10 mai 2021 sunt deschise şi pot fi vizitate Muzeul Regal al Autombilului, şi Atelierul auto al Regelui Mihai; în curând se va deschide Casa Ceaiului; în Parcul Regal se pot vizita Grădina Ascunsă, Micul Pavilion, lacul şi insula, terenul de tenis, grădina de trandafiri, Aleea Lungă, bolta de glicine, Grădina Toscană şi Aleea Stejarilor Bătrâni; de asemenea, este deschis un magazin de suveniruri.

Continuarea reabilitării, cu expertiză de la Timişoara


Una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din Timişoara care îşi datorează existenţa Regelui Mihai este Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (abreviată USAMVBT), care chiar poartă astăzi numele întemeietorului ei: „Regele Mihai I al României”.
Originea Universităţii o găsim în Legea nr. 617 pentru înfiinţarea Facultăţii de Agronomie în cadrul Politehnicii din Timişoara, promulgată de Regele Mihai la 30 iulie 1945 şi publicată în Monitorul Oficial din 1 august 1945. Mai mult decât atât, Majestatea Sa Margareta este Doctor Honoris Causa al USAMVBT din anul 2015. Era firesc, cumva, ca universitatea timişoreană să fie implicată în proiectele de reabilitare de la Săvârşin - şi a fost, de la bun început. Acum, prin iniţiativa rectorului Cosmin Popescu, colaborarea dintre Universitate şi Familia Regală a României este dusă la un alt nivel. Se intenţionează organizarea de evenimente în cadrul universităţii cu participarea Casei Regale a României, iar Familia Regală va susţine educaţia în cadrul universităţii prin procesul de internaţionalizare a acesteia; USAMVBT a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare importantă în direcţia internaţionalizării la nivel european şi nu numai, în momentul de faţă având studenţi din 29 de ţări. La începutul acestei săptămâni, o delegaţie a universităţii timişorene compusă din Prof. Dr. Sorin Stanciu - Proector relaţii internaţionale şi activitate studenţi, Prof. Dr. Dorin Camen - Decan Facultatea de Horticultură şi Silvicultură, Conf. Dr. Gheorghe Poşta - Prodecan Facultatea de Horticultură şi Silvicultură - Specialist legumicultură, Conf. Dr. Gabriel Szekely - Specialist peisagistică, Şef lucr. Dr. Petre Dragomir - Director de Departament Facultatea de Horticultură şi Silvicultură, specialist Silvicultură şi Florin Bâtea - specialist construcţii hidrotehnice, a fost prezentă la Săvârşin unde a avut o întâlnire cu Majestatea Sa Margareta şi au discutat mai multe subiecte, printre care posibilitatea de a fi implicaţi profesori şi studenţi din diferite acţiuni şi proiecte ale Casei Regale care se regăsesc în sfera de competenţă a USAMVBT (siguranţa şi securitatea alimentară, agricultură, legumicultură, pomicultură, silvicultură, piscicultură, mediu, managamentul apei ş.a.) şi implicarea universităţii prin dascăli şi studenţi în cadrul unor acţiuni şi proiecte locale strâns legate de Domeniul Regal Săvârşin.
Echipa de specialişti de la USAMVBT a vizitat domeniul şi a formulat nişte prime opinii despre intervenţiile necesare a fi făcute, urmând ca întâlnirile să continue şi, bineînţeles, să producă şi rezultate în devenirea a ceea ce se doreşte a fi Centrul de Excelenţă Săvârşin.

Mesajul Majestăţii Sale Margareta a României la deschiderea domeniului spre vizitare (10 mai 2021)

„Primul lucru care îmi vine în minte când vorbesc despre Săvârşin este armonia castelului şi a parcului. Proporţii frumoase, culori extraordinare, o lumină caldă şi plină, spaţiu şi tihnă. Armonia a fost completată - fără îndoială - de mâna bunicii mele, Regina-Mamă Elena, care a transformat edificiul într-un cămin plăcut, cald şi elegant.
Pe urmă, există această amprentă istorică de neşters a întregului domeniu. Sute de ani din Evul Mediu şi istoria modernă a Europei, într-un loc strâns legat de lumea puterii politice, economice şi de efervescenţa culturală a celor cinci secole din urmă ale continentului.
Castelul şi parcul de astăzi au, exact ca şi în timpul vieţii Regelui Mihai, un rol de catalizator, de punct vital în dezvoltarea comunităţii, de aceea am şi făcut timp de atâţia ani eforturi să refacem patrimoniul construit şi patrimoniul natural”.

Flavius BONCEA
Foto: Constantin DUMA