Au trecut 130 de ani de când la Timișoara a fost organizat un eveniment cum puține orașe din vremea respectivă au mai găzduit.
Era anul 1891, când în mijlocul parcului amenajat de Wilhelm Muhle a fost ridicat un impozant pavilion industrial, după planurile arhitectului Reiter. Expoziția a avut loc pe malul Begăi, pe terenul din glacis, devenit între timp parcul „Franz Josef” (azi Parcul Rozelor și Parcul Copiilor). Au avut pavilioane Căile Ferate de Stat, comitatul Torontal, orașe și târguri precum Vinga, Bocșa și Biserica Albă, Jacob Spitzer, dar și un pavilion de șampanie de la Torley.
La expoziție au participat mai mult de trei mii de expozanți, reprezentanți de vază ai industriei din Timișoara și din sudul Ungariei. Potrivit Muzeului Național al Banatului, Pavilionul Căilor Ferate de Stat a întrecut așteptările organizatorilor, Fabrica de Tutun a făcut demonstrații de fabricare a țigărilor. Marea expoziție a oferit o imagine fidelă a puterii industriale a regiunii. Deschisă la 19 iulie 1891 de către ministrul comerțului, Gabriel Baross, manifestarea a fost vizitată de personalităţi marcante, miniştri, industriaşi şi comercianţi din toată Europa și a putut fi vizitată timp de patru luni.
În tot acest timp, în incinta orașului au fost organizate diferite evenimente, precum Congresul Asociației Maghiare a Tipografilor, Adunarea Generală a Apicultorilor din Ungaria, dar și expoziții temporare de legume și fructe, porcine și ovine, produse lactate etc.
S-a bucurat de un succes atât de mare, încât numărul tramvaielor a fost suplimentat pentru a face faţă publicului interesat. Printre cei care au vizitat expoziţia s-au numărat şi Franz Josef I, Împăratul Austriei şi Rege al Ungariei, însoţit de prinţul moştenitor.
Nici măcar una dintre construcţiile ridicate cu ocazia expoziţiei industriale din 1891 nu a supravieţuit evenimentului. „Orașul din oraș” a putut fi admirat doar pentru o vară, de cei patruzeci și patru de mii de locuitori ai urbei şi celelalte câteva mii de vizitatori care au sosit din alte părți.


Răzvan IDVOREAN
Sursă foto: Muzeul Național al Banatului