Marţi, 21 septembrie 2021, la Castelul Săvârşin a avut loc slujba de binecuvântare cu ocazia sărbătoririi Nunţii de Argint a Majestăţii Sale Margareta şi a Principelui Radu.
Slujba a fost oficiată de ÎPS Arhiepiscopul Timotei al Aradului, alături de consilierul cultural al Arhiepiscopiei Aradului, pr. dr. Iustin Popovici şi de parohul bisericii ortodoxe din Săvârşin, părintele Călin.
Ceremonia a avut un caracter privat şi s-a desfăşurat în Grădina Ascunsă din Parcul Regal, în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Sofia şi a dlui profesor doctor Dan Duda (ambii prezenţi la nunta din septembrie 1996, la Lausanne).
Cu această ocazie a fost făcut public faptul că Mica Biserică din Parcul Regal Săvârşin va fi ridicată în următoarele douăsprezece luni pe colina de lângă heleşteu. În ziua aniversării Nunţii de Argint, Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au participat la slujba de sfinţire a crucii şi au pus piatra de temelie a paraclisului.
Nunta de Argint a Majestăţii Sale Regina Margareta şi a Alteţei Sale Regale Principele Radu va fi sărbătorită şi public, luni, 27 septembrie, la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală va organiza un eveniment dedicat aniversării, eveniment în cadrul căruia va fi lansat şi volumul „Nunta de Argint” scris de Principele Radu şi apărut de curând la Editura Curtea Veche.

Povestea de dragoste
Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu sunt căsătoriţi de 25 de ani.
Cei doi s-au întâlnit prima oară în ianuarie 1990, când actorul Radu Duda a participat la o acţiune caritabilă a Fundaţiei principesa Margareta a României. Cei doi s-au revăzut abia după patru ani, în data de 28 martie 1994, la Paris, la înmormântarea lui Eugène Ionesco, celebrul dramaturg francez de origine română. „S-au despărţit şi au mers fiecare pe drumul său până când destinul avea să îi facă din nou să se întâlnească la înmormântarea lui Eugène Ionesco. Principele Radu a aflat de moartea lui Ionesco pe când se întorcea în România de la un festival de teatru din Africa. A decis să facă o escală la Paris şi să rămână câteva zile în oraş pentru a participa la funeralii. La înmormântare a participat şi Principesa Margareta alături de părinţii săi. În cadrul trist al evenimentului, a avut loc prima discuţie pe care tânărul actor a avut-o cu moştenitoarea tronului din România”, scria revista Viva. Ulterior, în acelaşi an, s-au întâlnit din nou în timp ce Principesa Margareta vizita un orfelinat din România; acolo, Radu Duda coordona un program de terapie prin artă, proiect desfăşurat de Ion Caramitru prin intermediul fundaţiei patronată de Majestatea Sa. „Momentul decisiv pentru povestea de dragoste a Principesei şi a lui Radu Duda a fost întâlnirea de la dineul ţinut după moartea lui Cornelui Coposu. Aici s-au întâlnit din nou, au vorbit şi au ajuns să se cunoscă mult mai bine. Acesta a fost începutul unei relaţii frumoase”, mai scrie Viva.
La începutul anului 1996, Radu Duda a cerut-o de soţie pe fiica cea mare Regelui Mihai: „Principesa Moştenitoare a organizat o întâlnire cu Regina Ana şi ne-am întâlnit undeva pe malul lacului, într-o cafenea. Regina Ana, foarte voluntară, a venit îmbrăcată cu o pufoaică şi cu nişte ghete. A fost foarte directă şi n-a fost nevoie de prea multe explicaţii, a înţeles despre ce era vorba“, a povestit Principele Radu. După alte două luni, la Geneva, afla şi Regele Mihai I despre legătura lor de suflet. „N-a spus mare lucru. Mi-a arătat doar păsărelele pe fereastră, în grădină, în loc de răspuns“, îşi aminteşte soţul Principesei Margareta. „După două-trei luni, ne-am întâlnit tot la masa de prânz şi Regina l-a întrebat: «Michael, ai un răspuns pentru aceşti doi copii din faţa noastră?» Şi el a răspuns: «Da»“. Logodna oficială a avut loc pe 10 iunie 1996, data aniversării căsătoriei Regelui şi Reginei.
Căsătoria civilă a avut loc la primăria oraşului Versoix, din Elveţia, la 24 iulie 1996, în prezenţa Regelui Mihai I şi a Reginei Ana, precum şi a ASR Principesa Sofia. Căsătoria a fost oficiată de primarul oraşului, alături de doi martori, avocatul Michaël Flaks şi doamna Jean Milligan-David, directoarea Fundaţiei Principesa Margareta a României din Geneva.
Cuplul care conduce acum Familia Regală a României nu a avut parte de urmaşi. Majestatea Sa Margareta a explicat de ce într-un interviu acordat revistei Viva: „Aşa a fost destinul meu. M-am căsătorit foarte târziu. Şi-n plus, dacă aş fi avut copii ar fi fost imposibil să fac tot ce am făcut până acum. Am considerat că am 22 de milioane de copii şi trebuie să mă ocup de ei mai întâi. De fapt, m-am gândit că n-o să mă căsătoresc niciodată, ca idee. Eram foarte relaxată, mă împăcasem cu asta. Şi a venit el…”.

Nunta
Două luni după căsătoria civilă, pe 21 septembrie 1996, avea loc căsătoria religioasă, oficiată la Catedrala Ortodoxă Sfântul Gherasim din Lausanne de Înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul Damaskinos al Elveţiei, de protopopul român al Elveţiei, părintele Adrian Diaconu, şi de parohul catedralei, părintele Alexandru Iossifidis. Căsătoria religioasă a avut loc departe de ţară, fiindcă Regelui Mihai I nu îi era permisă intrarea în România de autorităţile de la acea vreme.
Nunta primei fiice a Regelui Mihai şi moştenitoarea tronului din România era un eveniment deosebit de important pentru Familia Regală, dar organizarea ei cerea sacrificii financiare imense. Fondurile de care Casa Regală nu dispunea pentru realizarea ceremoniilor au fost oferite de membrii familiilor regale din întreaga lume.„Majestatea Sa Regele Mihai nu ar fi avut posibilitatea să ofere o asemenea finanţare şi atunci nunta s-a făcut numai din generozitatea celorlalţi, a membrilor familiei, în special al Împărătesei Farah a Iranului. Ea a fost ca un fel de catalizator, a dat telefon la toate familiile, le-a rugat să contribuie. Desigur, au fost şi alţii foarte generoşi, precum Regele Juan Carlos, Regele Constantin al Greciei, Regina Ana care a participat direct, Principesa Sofia a Greciei care a lucrat trei luni aproape non-stop pentru a lua parte la organizare”, povesteşte Principele Radu.
Pregătirile pentru nunta regală au început cu trei luni înaintea evenimentului, perioadă în care a fost repetată fiecare etapă a ceremoniei, iar toţi participanţii au fost instruiţi asupra modului în care ar trebui să se comporte.„Nunta a fost cel mai greu şi mai emoţionant moment pentru mine, am făcut multe repetiţii pentru că sunt foarte multe ritualuri de îndeplinit”, povesteşte Principele Radu.
Slujba religioasă din 21 septembrie 1996 a fost oficiată de Mitropolitul ortodox Damaskinos al Elveţiei, care participase şi la nunta Reginei Ana şi a Regelui Mihai din 1948, când era un tânăr diacon. Mitropolitul a participat la toate evenimentele speciale din viaţa familiei regale precum botezul Principesei Margareta şi a surorilor ei, Elena şi Irina, care au avut loc tot în Biserica Ortodoxă Grecească din Lausanne. Acesta este şi locul unde a avut loc înmormântarea Reginei-Mamă Elena a României.
Regele Mihai a însoţit-o pe fiica sa la altar în cadrul slujbei religiose. Principesa Margareta purta rochia mamei sale, realizată la Paris în 1948, iar Principele Radu un costum numit „morning coat”. „Rochia Principesei Margareta era foarte frumoasă! Eu am avut un costum făcut de un croitor român, nu numai din patriotism, dar nici nu aveam cum să îmi permit unul englezesc care cred că ar fi costat cât un apartament în Drumul Taberei la vremea aceea”, povesteşte Principele Radu.
Perechea regală a fost cununată, potrivit ritualului regal, de doi naşi. Pentru prima parte, cea în care are loc ceremonia verighetelor, naş a fost Regele Mihai, iar pentru a doua parte - ceremonia coroanelor de aur, naş a fost Regele Constantin al Greciei.
După ceremonia religioasă a urmat petrecerea numită „wedding breakfast” care a avut loc într-un sat de lângă Versoix, la Polo Club. Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care principele Radu le are despre nunta sa a fost drumul de la biserică spre locul petrecerii. „Foarte frumos a fost drumul de la Biserică la Polo Club pentru că mai mulţi prieteni de acolo ne-au oferit maşini de epocă. Am avut două Royce Rolls-uri vechi şi un Bentley decapotabil cu care am mers noi doi. Aşa am mers, îmbrăcaţi în mire şi mireasă pe malul lacului, drumul care ducea la club în acele maşini superbe”, îşi aduce aminte Principele.
Peste 250 de invitaţi au participat la nunta regală, membrii ai familiilor regale din întreaga lume printre care s-au numărat Regina Sofía a Spaniei, Infanta Elena a Spaniei, ducesă de Lugo, Henric, Marele Duce de Luxembourg alături de Maria Teresa, Principele Alexandru şi principesa Catherine ai Serbiei, Împărăteasa Farah a Iranului, Regele Constantin al II-lea al Greciei si Regina Anne-Marie, Prinţesa Irene a Greciei şi Danemarcei, Principele Hassan şi principesa Sarvath ai Iordaniei, Maximilian, Mare duce de Baden, principesa Chantal a Franţei, alături de români veniţi cu autocarele din toată Europa.
A doua zi după nuntă, cuplul regal a plecat pentru 18 zile în luna de miere, în Iordania, unde fuseseră invitaţi de Principele Hassan şi Principesa Sarvath ai Iordaniei. Au locuit la Amman, dar şi la Aqaba, pe malul Mării Roşii şi Mării Moarte, Jerash - un sit arheologic din perioada romană, Muntele Nebo, precum şi oraşul Madaba, renumit pentru tradiţia fabricării mozaicului.

O familie pentru România
După nunta din 1996, Principele Radu a renunţat treptat la cariera sa de actor pentru a o însoţi pe Principesa Margareta la întâlnirile oficiale. Ultimul rol pe care Principele l-a avut a fost la Teatrul Poeme din Bruxelles în 2000. Piesa de teatru în care a apărut a fost reluată pentru trei seri în ianuarie 2001 la Vevey în Elveţia. În 2005 Radu Duda a fost creat Principele Radu al României, moment din care s-a dedicat exclusiv reprezentării şi susţinerii Casei Regale.
Cuplul regal are în fiecare zi un program încărcat, însă în mijlocul agitaţiei zilnice, cei doi reuşesc să îşi facă timp pentru a petrece câteva momente împreună. Se uită la filme, uneori merg la cinematograf, nu atât de des precum i-ar plăcea Majestăţii Sale, citesc sau ascultă muzică. De asemenea, în fiecare week-end cei doi preferă să rămână singuri. Din 2001, cei doi locuiesc la Palatul Elisabeta, iar o dată cu mutarea lor au început să se organizeze activităţi constante la Palat, de la vizite oficiale la conferinţe sau seri culturale.
Şi, de curând, cuplul regal petrece tot mai mult timp la Domeniul Regal de la Săvârşin - un domeniu care a fost deschis publicului în acest an şi care poartă amprenta actualei Familii Regale a României.


Articol îngrijit de Flavius BONCEA