Raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în statele membre UE avertizează în cazul României că, la capitolul justiţiei, sistemul se confruntă cu o criză de magistraţi şi atrage atenţia că presa ar putea fi expusă presiunilor politice atunci când veniturile mass media depind de publicitatea plătită de stat. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România notează, potrivit surselor G4Media.ro, faptul că guvernul îşi propune reforme după amendarea legilor justiţiei în perioada 2017 -2019, dar că proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale se află în discuţii în Parlament. „Secţia specială este încă operaţională şi sunt îngrijorări serioase cu privire la funcţionarea ei, deşi este mai puţin activă decât anul trecut”, se arată în raport. Raportul atrage atenţia asupra crizei de resurse umane care „s-a accentuat din cauză că n-au fost recrutaţi în sistem noi magistraţi, combinat cu faptul că un număr semnificativ de magistraţi au decis să se pensioneze”. „Aceste lipsuri au adăugat şi mai multă presiune pe magistraţi, cu implicaţii în ce priveşte calitatea şi eficienţa actului de justiţie”, se arată în raport. Experţii Comisiei notează că adoptarea unei noi strategii anticorupţie pentru intervalul 2021-2025 reprezintă o prioritate cheie. „Amendarea Codurilor Penale rămâne o necesitate. În absenţa unor soluţii legislative solide la deciziile Curţii Constituţionale, există obstacole tot mai mari şi incertitudine legislative în ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, se mai arată în raportul Comisiei. În ce priveşte libertatea presei, raportul notează că se menţin îngrijorările în ce priveşte accesul la informaţii publice. În plus, avertizează Comisia, „media poate fi expusă presiunilor politice în special când veniturile ei depind de publicitatea de la stat”. Raportul aminteşte că presa a primit sprijin guvernamental în timpul pandemiei sub forma unor campanii de informare şi de prevenire a răspândirii virusului COVID 19. Raportul Comisiei privind statul de drept în România mai scrie că „se menţin îngrijorările” şi în ce priveşte stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei, dat fiind că legislaţia se modifică des iar legile sunt contradictorii. Raportul manifestă „serioase îngrijorări” după ce Curtea Constituţională a pus în discuţie „principiul supramaţiei dreptului european”  în faţa dreptului intern prin decizia din 8 iunie 2021 ca urmare a decizie Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene din data de 18 Mai, care stabilea între altele că rapoartele MCV sunt obligatorii. Spre comparaţie, raportul Comisiei Europene în ce priveşte statul de drept în Ungaria vecină este extrem de critic. Redăm mai jos câteva extrase din raport, aşa cum au fost ele publicate de G4Media.ro:
- Riscul clientelismului, favoritismelor şi nepotismului în administraţie la nivel înalt, precum şi riscurile care decurg din legăturile actorilor politici cu oamenii de afaceri rămân neabordate.
- Mecanismele de control independent în ce priveşte identificarea actelor de corupţie sunt insuficiente.
- În timp ce rata de punere sub acuzare în dosarele de corupţie este mare, şi câteva cazuri de corupţie la nivel înalt au fost deschise începând cu 2020, numărul investigaţiilor în ce priveşte suspiciunile de corupţie la nivel înalt rămâne limitat.
- Pluralismul media este ameninţat.
- Deşi n-au fost gândite măsuri pentru sprijinirea presei în timpul pandemiei, sume semnificative de bani sub forma reclamei plătite de guvern contină să permită guvernului să exercite o influenţă politică indirectă asupra presei.

Articol îngrijit de Anton BORBELY