Implicarea autorităţii locale

În 2006, mina din Anina a fost închisă, după mai bine de 200 de ani, în urma unei explozii în care au pierit şapte ortaci. Această decizie a lovit crunt în majoritatea locuitorilor ce trăiau de pe urma mineritului. Oraşul a început să moară puţin câte puţin, însă, în ciuda dificultăţilor financiare, oamenii nu şi-au pierdut speranţa. Cei mai mulţi dintre ei au căutat şi au găsit soluţii (e drept, multe provizorii) pentru a supravieţui dimpreună cu familiile lor.
În aceste condiţii, încă din primul mandat, primarul Gheorghe Românu, fiu al locului şi timp de douăzeci de ani inginer la mina din Anina, şi-a asumat responsabilitatea de a relansa micul orăşel şi a mizat pe cartea câştigătoare a turismului. Fascinat de frumuseţile din zonă şi înţelegând că are la îndemână un extraordinar potenţial/tezaur turistic, a gândit, împreună cu echipa pe care o conduce, o strategie de dezvoltare turistică, în mai mulţi paşi şi, evident, pentru mai mulţi ani.
Limpede, pragmatic şi hotărât, primarul Românu a înţeles că atuurile pe care le are Anina pot fi exploatate. Frumuseţile naturale din zona Munţilor Aninei sunt unice în ţară. Şi tot unică este şi linia ferată Anina - Oraviţa, construită între 1860-1863. Pe un traseu turistic incredibil, de numai 33 de kilometri, binecunoscutul Siemmering Bănăţean aliniază 14 tuneluri (săpate doar cu ciocanul şi târnăcopul!) şi 10 viaducte, lucrări de artă deosebit de spectaculoase.
Convins că atât frumuseţile naturale, cât şi cele durate de oameni sunt mai accesibile şi cu mult mai căutate atunci când zona în care se află este staţiune turistică, burgmaistorul Gheorghe Românu a întocmit şi a depus în primul mandat (acum se află la cel de-al treilea!) documentaţia care să aducă Aninei statutul de staţiune turistică de interes local. Aşa cum ne-am aşteptat, la vreme, momentul a fost unul nefast, întrucât România era condusă de Victor Ponta. Însă primarul liberal nu a cedat pe cale nervoasă şi nici altfel şi a depus, periodic, respectiva documentaţie. În cele din urmă, în octombrie 2020, Guvernul Orban a acordat statutul dorit oraşului, care va permite autorităţilor să atragă fonduri europene & guvernamentale şi să materializeze acest vis.
Spuneam că la Anina s-a gândit o strategie pentru dezvoltarea turismului cu mult înainte de a se obţine statutul pomenit. Iar primul pas – Centrul Cultural Muzeistic – s-a concretizat tot înaintea obţinerii acestuia.

Primul pas - Centrul Cultural Muzeistic

Instalat în sediul fostei Primării şi inaugurat în urmă cu şase luni, la 13 august 2020, Centrul Cultural Muzeistic din Anina continuă să atragă atenţia vizitatorilor. Şi asta graţie unei strategii agresive de publicitate, pusă la punct de primarul Românu şi echipa pe care o conduce. Acest obiectiv este primul pas din strategia de dezvoltare a turismului în zona Munţilor Aninei, gândit, dintru început, ca o veritabilă şi atractivă carte de vizită.
Centrul Cultural Muzeistic a demonstrat, atât localnicilor, cât şi vizitatorilor veniţi de pe alte meleaguri, seriozitatea demersului şi hotărârea administraţiei locale de a înscrie oraşul pe o nouă orbită – cea a turismului – care să îi asigure o binemeritată prosperitate. Pe de altă parte, oferă generaţiilor mai tinere, care nu i-au cunoscut perioada de înflorire şi nici nu ştiu prea multe despre trecutul său, mai recent sau chiar foarte îndepărtat, o paletă diversă de exponate reprezentative, unele de mare valoare, altele unicat, altele pur şi simplu domestice.
Nu a fost uitat mineritul şi nici profesiile complementare, nici locuinţele cu inventarul lor obişnuit, nici linia ferată Anina – Oraviţa, construită pentru transportul cărbunelui şi prezentă printr-o atractivă dioramă dinamică. Mai atrag atenţia colecţia valoroasă de minerale şi roci, elementele de floră şi faună specifice zonei, dar şi reconstituirea Peşterii cu oase, din apropierea Steierdorfului, în care au fost găsite craniile a trei strămoşi ai omului modern, Ion, Vasile şi Maria, cu o vechime de peste 35.000 de ani.
Primarul Românu este mândru, „acest obiectiv turistic a atras, de la deschidere, mulţi vizitatori. El este o fărâmă din istoria Aninei, care poate răscoli emoţional orice turist ce trece prin zonă”. Împărtăşim mândria domniei sale şi ne bucurăm. Depăşind toate aşteptările, Centrul Cultural Muzeistic este o veritabilă carte de vizită ce face pur şi simplu minuni. El poate fi vizitat, de marţi până duminică, inclusiv, între orele 10-16, contra sumei de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii.

George LÂNĂ