După scandalul de anul trecut, nimic nu s-a schimbat. Dimpotrivă.

 

Luni, 24 aprilie 2017, ședință de Consiliu Local timișorean. Printre proiectele supuse aprobării consilierilor, se numără și cel privind aprobarea Agendei manifestărilor culturale din anul 2017 a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Evenimente multe, evenimente frumoase, finanțări pentru anumite manifestări chiar mai consistente decât în anii trecuți – mare lucru, să zicem așa, nu ar fi de comentat aici. 

(În paranteză fie spus, mă bucură faptul că pe agenda Casei de Cultură se regăsesc și „manifestări dedicate zilei de 10 Mai” – o propunere pe care am făcut-o anul trecut, pe vremea când eram consilier local, și când s-au alocat prima dată bani pentru așa ceva. Tot atât de adevărat este și faptul că anul trecut de 10 Mai nu s-a organizat absolut nimic – sper că anul acesta situația va fi alta.)

Problema mare, însă nu este Agenda culturală așa cum a fost gândită de Casa de Cultură a Municipiului. Și care – repet – îmi place. Problema este ce se întâmplă cu agenda culturală a organizațiilor independente și cu ce s-a adăugat în plus pe agenda Casei de Cultură.

Să explic: în ședința de plen, viceprimarul Dan Diaconu face un amendament la proiectul sus-amintit, prin care pe agendă se introduce Festivalul de Film Central European, importat de la Mediaș, și care urmează să fie finanțat cu 180.000 de lei. Justificarea: „O oportunitate pe care o avem și pe care trebuie să o exploatăm, posibilitatea de a organiza pentru anul 2017, și în continuare, la Timișoara, Festivalul Filmului Central European. Este festivalul pe care l-a păstorit de-a lungul timpului regretatul regizor Radu Gavrea (n.r. – e vorba de Radu Gabrea), și care s-a desfășurat la București și la Mediaș, și care are numeroase premii în domeniul filmului până în momentul de față. El se integrează și în programul de candidatură, am avut discuții și cu Asociația. Partenerii sunt Asociația Eurofest, Centrul Național al Cinematografiei, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Uniunea Cineaștilor și Institutele Culturale din țările partenere”, le-a explicat viceprimarul Dan Diaconu consilierilor locali.  

Ei, și aici apare problema: în condițiile în care în Timișoara există mai multe festivaluri de film deja de tradiție organizate de actanți culturali independenți, care an de an se chinuie să obțină finanțări pentru festivalurile lor, Primăria Municipiului Timișoara preferă să importe un alt festival. Nu e vorba de concurență, nu este vorba de faptul că nu ar fi bine (orice festival în plus, de altfel, este o bucurie). Dar de ce să-i ajutăm pe alții, care încearcă să se „lipească” de Timișoara profitând de fondul desemnării orașului nostru ca și Capitală Culturală Europeană în 2021, în detrimentul alor noștri, care muncesc de ani de zile dezinteresat pentru acest proiect? Exemple: Simultan, TimiShort, Ceau, Cinema!, DocumFest, Open Documentary Session și așa mai departe.

Asta ca să nu mai spunem că abia după izbucnirea scandalului, respectiv joi, 27 aprilie, Primăria Timișoara a publicat anunțul privind depunerea de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă de la Consiliul Local pentru domeniul cultural. Evaluarea și selecția proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile se va face de către Comisia de cultură și Comisia de tineret, constituite prin dispoziți primarului municipiului Timișoara, în perioada 26 mai – 2 iunie 2017.

Hai să zicem așa: anul trecut, anunțul a fost publicat în luna februarie, iar evaluarea și selecția proiectelor s-a făcut în perioada 8-15 martie. Și atunci a fost târziu. Anul acesta, practic, oricum ar fi sărite din schemă toate manifestările independente din perioada ianuarie-mai – deci pe aproape jumătate din anul calendaristic. În condițiile în care susținem cultura, și ne pregătim din greu să fim o adevărată Capitală Culturală Europeană.

Și anul trecut, la anunțarea proiectelor câștigătoare, a ieșit cu scandal. Atunci, după votul din Consiliul Local, Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală au propus o dezbatere în legătură cu procedura de finanțare a proiectelor culturale de la bugetul local pentru anul 2016. Motivul: 114 proiecte au fost depuse de fundații, asociații și ONG-uri cu activitate în domeniul cultural pentru finanțare nerambursabilă, iar suma totală destinată acestor acțiuni culturale a fost de 1,2 milioane de lei, în timp ce Clujul, pentru un număr mai mic de proiecte din sectorul cultural independent a alocat 8,9 milioane de lei. Din cele 114 proiecte, finanțare au primit 99; nici un proiect însă nu a primit cât a cerut. Dimpotrivă, suma s-a împărțit cumva la toate proiectele după regula de trei simplă: atât s-a cerut în total, avem 15% disponibil, atât a cerut asociația „x”, primește 15% din cât a cerut – fără să se țină cont de punctajul obținut la evaluare sau de vreun alt criteriu logic și normal. Ulterior, a venit o suplimentare de fonduri, făcută cumva „din pix”, iarăși fără a se ține cont de vreun criteriu, decât – poate – de cel că se apropiau alegerile, și nemulțumiții trebuiau să fie împăcați într-un fel. 

Dezbaterea propusă de asociații (cărora li s-au raliat și altele – în total 21 de ONG-uri) s-a desfășurat la 26 aprilie 2016. Printre alții, au participat Siegfried Geilhausen, viceconsulul Republicii Germania la Timișoara, domnul Daniel Malbert, directorul Institutului Francez Timișoara, Simona Neumann, director al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, Mona Petzek, director al Centrului Cultural German Timișoara, alți operatori culturali și ziariști. Nu a participat nimeni din partea Primăriei Timișoara – ceea ce, probabil, nu ar trebui să ne mire. Dar atât primarul Nicolae Robu, cât și viceprimarul Dan Diaconu și-au exprimat totala susținere pentru sectorul cultural independent. Iar concluziile dezbaterii au fost sintetizate într-o scrisoare semnată de toți cei prezenți și adresată conducerii Primăriei și Consiliului Local, în care erau prezentate pe de o parte nemulțumirile, pe de altă parte soluțiile: 

„Solicităm Primăriei Timișoara luarea unor măsuri active pentru implementarea cât mai rapidă a prevederilor și acțiunilor asumate prin Strategia Culturală 2014 – 2024:

-  suplimentarea finanțărilor în funcţie de punctajul obţinut de fiecare proiect în parte;

-  adoptarea unor procese de evaluare existente în cadrul altor competiţii de proiecte naţionale sau europene, care să asigure transparenţa şi caracterul echitabil al competiţiei de proiecte. În acest sens, organizaţiile semnatare îşi manifestă disponibilitatea de a participa la consultări;

-  implicarea unor evaluatori independenţi în procesul de evaluare;

-  clarificarea urgentă a aspectelor de management al competiţiei de proiecte pentru a eficientiza comunicarea operatorilor culturali cu autoritatea finanţatoare;

Pentru evitarea conflictelor de interese şi sprijinirea unor proceduri transparente în ceea ce priveşte alocarea banilor publici se necesită înfiinţarea unui Centru de proiecte pentru sectorul operatorilor culturali independenţi prin care să se deruleze următoarele competiţii de proiecte culturale”.

Ce s-a întâmplat mai departe? Evident, nimic. Așa, într-o desconsiderare totală a sectorului cultural independent. Care, la Timișoara, nu contează. Aici importante par a fi doar ideile „stăpânirii”, care știe ea mai bine de ce au nevoie timișorenii.

 

Flavius BONCEA