Moţiunea de cenzură depusă de PSD şi susţinută de USR şi AUR a fost adoptată marţi. Guvernul Cîţu a fost demis, cu un scor istoric de 281 de voturi împotriva sa. Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit marţi, 5 octombrie, de la ora 12, pentru a dezbate şi vota moţiunea de cenzură a PSD, intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîţu!”. Pentru ca moţiunea să fie adoptată şi Guvernul Cîţu să cadă erau necesare 234 de voturi în favoarea moţiunii. Aceasta a obţinut 281. Astfel, Florin Cîţu a fost demis la aproximativ 11 luni de la învestire. Numărul de voturi este cel mai mare obţinut de o moţiune de cenzură în România post-decembristă, şi a fost obţinut ca rezultat al alianţei dintre PNL, AUR şi USR - aceştia din urmă votând moţiunea în care se zicea inclusiv de slăbiciunile miniştrilor USR!


Iohannis adânceşte criza


„Trist, dar adevărat” - aşa şi-a început preşedintele Klaus Iohannis primul mesaj transmis după căderea Guvernului Cîţu prin moţiune de cenzură. El a spus că România este în criză şi că este nevoie cât mai rapid de un guvern care să vină cu soluţii, însă a anunţat convocarea consultărilor cu partidele abia săptămâna viitoare, argumentând că le dă timp să vină cu o abordare matură: „Trist, dar adevărat. Cuvântul care caracterizează cel mai bine România de astăzi este cuvântul criză. Suntem într-o criză a sistemului de sănătate publică. Suntem în plină pandemie. Valul patru ne-a lovit, şi ne-a lovit rău. Suntem într-o criză a preţului la energie, o criză care este şi europeană, şi globală. De lucru ar fi suficient pentru politicieni: să rezolve problema pandemiei, să rezolve problema preţurilor la electricitate. Dar ce s-au gândit unii dintre politicienii noştri? Să mai adauge o criză, o criză a guvernării. În acest fel, astăzi, în Parlamentul României, a fost votată o moţiune de cenzură împotriva Guvernului care a avut succes, deci, cum se spune mai colocvial, Guvernul a picat în Parlament. În ultimele luni s-au spus foarte multe lucruri în politică, majoritatea lucruri urâte. Politicienii s-au obişnuit să se arate unul pe celălalt cu degetul, să se acuze de diferite lucruri, inclusiv în interiorul partidelor. Oamenii nu ştiu ce să mai înţeleagă. Este o situaţie complicată, o situaţie care a fost generată - această moţiune şi trecerea ei prin Parlament - de politicieni cinici, unii purtând masca reformismului, alţii clamând grija pentru români şi aşa mai departe. Haideţi să vedem totuşi ce s-a întâmplat dincolo de aceste declaraţii. USR a fost parte din coaliţia de guvernare. USR a plecat din Guvern şi a votat, împreună cu PSD şi AUR, moţiunea de cenzură de astăzi. Acestea sunt faptele, restul este discurs politic sau demagogie sau cum doriţi să-i spuneţi. Acum, însă, suntem în situaţia de a trebui să găsim o soluţie. Trebuie să găsim o soluţie, România trebuie să fie guvernată. Pandemie, criza preţurilor la electricitate, vine iarna, toate acestea trebuie să fie rezolvate de cineva. Acest cineva, evident, este Guvernul României. Aşadar, este nevoie de soluţii şi este momentul pentru decizii mature. Este nevoie de decizii mature din partea politicienilor, din partea partidelor politice. Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature şi să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămâna viitoare. Acum se cere maturitate şi responsabilitate”. Practic, prin declaraţia sa, preşedintele Iohannis a amânat momentul consultării cu partidele, lăsând guvernarea în mâna unui cabinet care nu se mai bucură nici de susţinere parlamentară, nici de susţinere populară.


Reacţii


Liderul PSD Marcel Ciolacu a avut o primă reacţie la demiterea Guvernului Cîţu prin moţiune de cenzură. “Guvernul Cîţu a fost demis cu un scor fabulos – 281 de voturi! Este victoria voastră, a tuturor românilor!”. a scris Ciolacu pe Facebook. Ulterior, Ciolacu a făcut declaraţii şi a spus că aşteaptă consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan (PNL), a declarat că momentan „soluţiile nu se văd” pentru ieşirea din criză dar „după ce situaţia se calmează” se va găsi o ieşire. „Evident, este o situaţie dificilă politic şi soluţiile care nu se văd pe loc, în acest moment, în care toată lumea este tensionată, se vor găsi, după ce situaţia se mai calmează. Criza politică trebuie rezolvată de urgenţă, pentru că societatea se confruntă cu două situaţii foarte dificile: criză sanitară şi creşterea preţurilor la energie, iar oamenii doresc ca toată atenţia să fie concentrată pe problemele dificile cu care se confruntă România. Este un moment politic care reclamă maturitate şi responsabilitate din partea clasei politice”, a scris Raluca Turcan. „Vom găsi o soluţie politică, PNL trebuie să rămână unit, cine nu are curaj să rămână să lupte este liber să plece. Partidul Naţional Liberal are puterea să asigure guvernarea şi să depăşească această criză care nu este a românilor, românii au alte priorităţi, este a politicienilor”, a mai scris ea.
Dacian Cioloş, preşedintele USR, a respins ideea unui guvern precum cel pe care l-a condus chiar el în 2016: „Dincolo de formula de guvernare, pentru noi cel mai important este programul de guvernare şi de reforme. Am avut un program de reforme care a fost tot amânat şi de premierul Cîţu, avem acum PNRR, care conţine şi el reforme. Pentru noi cel mai important e să ştim că putem susţine un program de reforme. Un guvern de tehnocraţi deocamdată nu e pe radarul nostru. Eu am condus un guvern de tehnocraţi cu o situaţie în parlament pe care o cunoaşteţi şi ştiţi câte limitări am avut în decizii de reforme. Un guvern de tehnocraţi nu este soluţia de care România are nevoie. Ar însemna eşecul politicienilor din parlanent. Până să discutăm un guvern de tehnocraţi, sunt alte variante asumate politic”, a declarat Cioloş.


Războiul din PNL continuă


Florin Cîţu a declarat, după ce Guvernul pe care îl conduce a fost demis de Parlament, că „toate scenariile sunt pe masă” în ceea ce priveşte continuarea guvernării. „Toate scenariile sunt pe masă. Facem ce este mai bine pentru români şi pentru PNL. Ne vom uita la poziţiile adoptate de USR, PSD şi AUR”, a reacţionat Cîţu.
O altă poziţie a avut-o preşedintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, care a declarat că Florin Cîţu a rămas repetent la examenul parlamentar - moţiunea de cenzură: „România se află în plină criză pandemică şi trebuie să facă faţă unor provocări extrem de serioase. România are nevoie de un guvern stabil care să se bazeze pe o majoritate parlamentară şi care să aibă capacitatea să ofere soluţii pentru problemele românilor. Odată încheiată această aventură a unor oameni care nu înţeleg nimic din politică şi din ceea ce înseamnă servirea interesului public este necesară declanşarea negocierilor pentru formarea unei majorităţi parlamentare stabile care să ducă cât mai repede la învestirea unui guvern cu deplină capacitate de exerciţiu”, a declarat Ludovic Oban. „Soluţia este refacerea coaliţiei de guvernare. Avem un acord de coaliţie, un program de guvernare negociat. Este nevoie doar de actori credibili, responsabili, care să se aşeze la masa negocierilor, să refacă acaestă coaliţie, să redea României cât mai repede posibil un guvern cae să se apuce de treabă din prima zi”, a mai spus Orban. Acesta nu s-a ferit să-l atace direct şi pe preşedintele Iohannis: „Orice fel de înţelegere cu PSD va duce din punctul meu de vedere la o despărţire definitivă de cei care vor să facă înţelegere cu PSD.Eu nu voi susţine nicio aventură politică în care să fie aruncată România. Am declarat la finalul congresului că parteneriatul meu cu Klaus Iohannis s-a încheiat. Din păcate, comportamentul preşedintelui în ultima perioadă a fost total diferit faţă de comportamentul în care am avut un parteneriat serios, care a dus la victoria partidului, din păcate în ultimele trei luni nu îl recunosc pe Iohannis”, a comentat Orban. Totodată, un număr de 41 de parlamentari PNL, printre care şi deputatul de Timiş Claudiu Chira, au emis o scrisoare deschisă în care îl propun premier pe Ludovic Orban.


Variante de lucru


Guvernul demis va rămâne interimar, cu puteri limitate, până la învestirea de către Parlament a unui Guvern plin.
Urmează ca preşedintele Klaus Iohannis să invite partidele parlamentare la consultări la Cotroceni, pentru formarea unei noi majorităţi guvernamentale. În urma consultărilor, şeful statului va desemna un premier care să meargă în Parlament cu o listă de miniştri pentru a obţine votul de încredere.
Variantele de Guvern luate în calcul în Parlament sunt:
1. Refacerea coaliţiei PNL UDMR USR. Condiţia este ca liberalii să renunţe la Florin Cîţu şi să susţină alt premier. Există o grupare influentă în PNL care consideră că odată Cîţu demis, ar trebui ca partidul să se gândească se facă un compromis şi să-şi asigure o majoritate stabilă cu USR prin sacrificarea liderului partidului şi avansarea unui nou nume de premier. Printre numele de premier vehiculate în PNL sunt Lucian Bode, Nicolae Ciucă, Dan Vîlceanu. Liberalii aşteaptă momentan să vadă ce le spune şeful statului.
2. PSD, USR şi AUR, majoritatea care a demis Guvernul, să meargă la Cotroceni cu o propunere de premier. Nu au existat discuţii între aceste partide în acest sens, astfel că varianta este mai mult teoretică şi are şanse infime de reuşită. Preşedintele Klaus Iohannis nu va da oricum funcţia de premier PSD, iar pe de altă parte PSD nu vrea să intre la guvernare.
3. Guvern minoritar PNL - UDMR. PNL să forţeze tot cu Florin Cîţu premier după ce se încropeşte o majoritate „responsabilă” în Parlament cu senatori şi deputaţi din toate partidele care vor să împingă reformele înainte. Scenariul necesită mişcări de amploare în Parlament şi mult timp pentru realizarea unei alte majorităţi.
4. Guvern de specialişti/tehnocraţi care să gestioneze pandemia. Formula ar putea obţine o majoritate în Parlament, însă ca soluţie temporară. Doar s-ar amâna tranşarea lucrurilor în Parlament până la noi negocieri.
5. Klaus Iohannis va testa apele pentru a vedea dacă pe parlamentari îi „ţin genunchii” să renunţe la mandate pentru anticipate. Şeful statului ar putea propune un „premier de sacrificiu” care să pice, după care a doua oară să îl propună premier tot pe Florin Cîţu în speranţa că parlamentarii nu vor risca să-l respingă pe acesta şi să se dizolve Parlamentul.
Până la consultările de săptămâna viitoare, însă, un lucru este clar: USR şi AUR nu au câştigat nimic – dimpotrivă, USR chiar a ridicat noi semne de întrebare în rândul susţinătorilor săi prin decizia de a susţine moţiunea propusă de PSD şi prin alierea cu AUR. PNL, împreună cu preşedintele Iohannis, au rămas cvasi-izolaţi pe scena politică şi în cădere liberă în preferinţele electoratului. PSD, în schimb, sunt marii câştigători: ai au depus moţiunea, ei l-au dat jos pe Cîţu, ei au reuşit să cristalizeze cea mai puternică opoziţie în Parlament de după 1990.


Articol îngrijit de Delia GRIGORE