Curtea Constituţională a decis marţi, 29 iunie, în unanimitate, că demiterea Avocatului Poporului este neconstituţională.
Decizia Curţii vine inclusiv cu votul judecătoarelor CCR Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu, numite de actualul preşedinte Klaus Iohannis – ceea ce dovedeşte că încercarea de schimbare a Avocatului Poporului a reprezentat un abuz clar şi strigător la cer.

Curtea Constituţională o repune pe Renate Weber în funcţia de Avocat al Poporului

Curtea Constituţională a decis marţi, 29 iunie, în unanimitate, că demiterea Avocatului Poporului este neconstituţională. Decizia Curţii vine inclusiv cu votul judecătoarelor CCR Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu, numite de actualul preşedinte Klaus Iohannis – ceea ce dovedeşte că încercarea de schimbare a Avocatului Poporului a reprezentat un abuz clar şi strigător la cer.
E adevărat, judecătoarea Simina Tănăsescu a formulat o opinie concurentă, dorind o altă motivare a soluţiei, dar cu toate acestea a votat alături de restul celor opt judecători ai CCR pentru admiterea sesizării depuse de Partidul Social Democrat, în care se spune că Hotărârea Parlamentului 36/2021 pentru revocarea Avocatului Poporului este neconstituţională, fiind încălcate prevederile referitoare la principiul legalităţii şi durata de 5 ani a mandatului acestuia.
Potrivit documentului, hotărârea Parlamentului a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii şi art. 58 alin. (1) din Constituţie privind durata de 5 ani a mandatului Avocatului Poporului. „În mod contrar garanţiilor de independenţă ale Avocatului Poporului subliniate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi prevăzute de standardele europene, Parlamentul a adoptat hotărârea de revocare a Avocatului Poporului cu încălcarea Constituţiei, a standardelor de independenţă ale instituţiei, dar şi chiar a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, astfel cum au fost explicitate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, utilizând revocarea ca un mecanism de control discreţionar, politic, iar nu ca un control de legalitate în privinţa Avocatului Poporului”, se arată în sesizare. Semnatarii sesizării mai precizează că nu contestă dreptul Parlamentului de a evalua activitatea Avocatului Poporului, ci „tocmai constituţionalitatea acestei evaluări, în sensul că evaluarea realizată nu a fost una obiectivă, nu a respectat cadrul constituţional şi legal şi nu a fost bazată pe o demonstraţie a unor încălcări cumulative a Constituţiei şi a legilor”.
În urma analizării sesizării în cadrul Curţii, judecătorii constituţionali au constatat că au fost încălcate alin. (3) şi (5) ale art. 1 din Constituţie, prin raportare la art. 59, alin. (1). Astfel, din interpretarea dispoziţiilor constituţionale reiese că imunitatea Avocatului Poporului este o trăsătură a mandatului, fiind vorba despre o instituţie autonomă, ca măsură de protecţie împotriva oricărei ameninţări din partea oricărei alte instituţii.
Legea apără Avocatul Poporului în ceea ce priveşte totalitatea opiniilor şi a actelor sale sub aspectul tuturor formelor de responsabilitate juridică, asigurându-i protecţia liberăţii de exprimare şi de decizie.
În raporturile Avocatului Poporului cu autoritatea care l-a numit (Parlamentul), pe lângă garanţia imunităţii, legea de funcţionare prevede o garanţie suplimentară, prevăzută în interdicţia expresă din art. 2, alin. (4): "Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale."
Mandatul Avocatului Poporului nu este un mandat cu obiective stabilite de Parlament, deci acesta nu poate fi revocat pentru că nu a urmat instrucţiunile Parlamentului.
Judecătorii CCR au făcut trimitere şi la Decizia nr. 80/2014, care precizează că procedura de revocare a Avocatului Poporului trebuie să se bazeze pe norme clare, lipsite de echivoc şi care să asigure inclusiv dreptul la apărare.
"195. Totodată, Curtea reţine că, printre cauzele de încetare a mandatului Avocatului Poporului înainte de termen, ar trebui să se regăsească şi revocarea. Cel puţin teoretic, nu poate fi exclus riscul ca persoana numită în funcţia de Avocat al Poporului să abuzeze de prerogativele pe care Constituţia şi legea i le conferă, să le deturneze de la finalitatea lor legală ori să nu le îndeplinească în mod corespunzător şi astfel să încalce grav valorile şi principiile constituţionale. Eliminarea posibilităţii Parlamentului de a revoca din funcţie persoana care, în exercitarea mandatului de Avocat al Poporului, se dovedeşte că a acţionat contrar Constituţiei şi legii ar fi inacceptabilă şi incompatibilă cu valorile fundamentale ale statului român enunţate în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Desigur, situaţiile în care poate interveni revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar procedura care urmează să fie respectată în această situaţie trebuie, de asemenea, stabilită prin norme lipsite de orice echivoc, astfel încât să fie evitat riscul unei revocări arbitrarii. Ca atare, Curtea Constituţională recomandă reglementarea cauzelor de încetare a mandatului Avocatului Poporului înainte de termen prin legea de organizare şi funcţionare a instituţiei, cu includerea printre acestea şi a revocării", se arată în Decizia CCR nr. 80/2014.
CCR a mai făcut trimitere şi la principiile stabilite de Comisia de la Veneţia în sesiunea a 118-a din 15/16 martie 2019. Astfel, este obligatorie respectarea normelor privind răspunderea juridică: instituirea expresă şi exhaustivă a cauzelor care pot atrage răspunderea, reglementarea cadrului procedural de cercetare a faptelor imputate şi a vinovăţiei persoanei şi asigurarea respectării dreptului la apărare.


Câteva semnificaţii importante ale deciziei CCR


Jurnalista Sorina Ruxandra Matei a reacţionat publicând câteva dintre concluziile care se pot trage din decizia Curţii Constituţionale:
„• CCR a demonstrat din nou că este garantul supremaţiei Constituţiei iar Legea fundamentală a României, Constituţia, este un mecanism cu adevărat funcţional, nu o hârtie de aruncat la gunoi. În speţă, este pentru prima oară când CCR repune pe funcţie un Ombusman al drepturilor şi libertăţilor românilor, aşa cum în urmă cu ceva timp a revocat din funcţie un şef de instituţie, în urma unui conflict juridic constituţional.
• Este de altfel şi pentru prima oară, după mult timp, când CCR – unica instanţă constituţională din România- constată că Legiuitorul principal – în speţă Parlamentul – a încălcat nu numai legile, Constituţia ci şi statul de drept în România.
• S-a întâmplat asta pentru că – din nou – România este singurul!!! stat din UE care şi-a revocat gardianul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor de 2 ori în mai puţin de 10 ani.
• Şi asta pentru că politicienii români, indiferent de culoarea politică, au demonstrat că nu înţeleg sub nicio formă că rolul Avocatului Poporului într-o democraţie este să apere cetăţenii de abuzul statului şi nu să apere statul de cetăţeni.
• Tocmai de aceea, pusă în faţa acestei situaţii de recidivă, CCR a produs în unanimitate un reviriment jurisprudenţial, dând o decizie bornă - peste care oricum nu se mai poate trece, pentru că este definitivă şi obligatorie pentru toate instituţiile şi autorităţile statului român.
• De acum înainte, practic Avocatul Poporului va avea un statut similar cu al judecătorilor constituţionali, fiind numit de Parlament, dar revocat doar în situaţii clare, pe proceduri exacte şi în urma unor motive precise, cu drept de recurs.
• Potrivit legii în vigoare, dacă nu ştiţi, Avocatul Poporului nu are nici mandat imperativ, nici reprezentativ, el neputând fi obligat să se supună niciunor instrucţiuni sau dispoziţii, de la nimeni.
• Aşa funcţionează democraţia şi Constituţia, folks!
O reacţie asemănătoare a avut şi jurnalista Ioana Elena Dogioiu: „Personal, nu pot decât să salut faptul că CCR obligă Parlamentul la această reformă reală sub presiunea unui subiect care arde majoritatea.
Da, este penibil că a fost nevoie ca o instituţie atât de decredibilizată şi criticată precum CCR să ceară majorităţii să facă ceea ce trebuia să fie menirea acestei majorităţi, adică reforma. Dar adevărul formulat nu poate fi ignorat.
Am mai văzut marţi cum şi alte proaste obiceiuri supravieţuiesc. Ţinerea în bănci a parlamentarilor Puterii la moţiunile de cenzură a fost folosită de toate partidele pe rând şi toate partidele pe rând au contestat-o la adversari. A intrat în acest sistem şi partidul antisistem din majoritate.
Este o practică sigură de control al disciplinei de partid, dar anulează libertatea votului şi transformă orice moţiune într-o mascaradă. Şi este o formă indirectă de vot “împotrivă” imperativ.
Jocul politic are riscuri, dacă pui pe liste trădători la un moment dat trebuie să plăteşti, iar pentru toate acestea soluţia nu este schimonosirea democraţiei.
Ce a fost verificat, de fapt, marţi în Parlament? Nu susţinerea Guvernului, ci controlul preşedinţilor partidelor majorităţii asupra parlamentarilor proprii. Dar nu acesta e scopul unei moţiuni.
Dacă propovăduim reforma, ea începe prin nerepetarea celor pe care le-am criticat şi criticându-le ne-am ridicat şi am ajuns la putere. Şi continuă prin modificări consistente, bine ţintite şi gândite.
Nu e simplu, nu e rapid, dar soluţiile de fond reprezintă singura cale solidă de a schimba ceva temeinic în România. Altfel nu vor reuşi decât să valideze ceea ce în opoziţie numeau abuzuri.
Din păcate, până acum nu s-au ţinut decât de maziliri, de împărţeli şi de petarde. Au luat în plin două decizii în unanimitate de la CCR, în privinţa conducerilor TVR şi SRTV şi a Avocatului Poporului.
Primele şase luni au fost pierdute şi nu există niciun semn că va fi altfel în următoarea perioadă. A valida aşa ceva înseamnă asumarea ratării acestor patru ani cu efectele de rigoare în 2024”, scrie Ioana Ene Dogioiu, într-un editorial în Spotmedia.


Puterea politică se preface că nu pricepe că trebuie să respecte Constituţia


Preşedintele Klaus Iohannis, înfrânt inclusiv cu aportul propriilor judecătoare, a comentat scurt: „Nu am obiceiul să comentez deciziile CCR. Probabil procedura va trebui rafinată”. Premierul Florin Cîţu spune că „aşteptăm motivarea, vă daţi seamă că nu pot să emit nicio opinie până nu vedem motivarea Curţii Constituţionale”. Liderul PNL, Ludovic Orban, e hotărât să meargă înainte cu schimbarea Renatei Weber: „Acum ce să zic? Corb la corb nu scoate ochii. Mă abţin cu mare greutate să comentez. În 2012 CCR a considerat inadmisibilă contestaţia depusă de numărul necesar de parlamentari împotriva demiterii, revocării Avocatului Poporului, la vremea respectivă, din câte ţin minte, era domnul Gheorghe Iancu. Vom argumenta după ce vom vedea motivarea CCR. Am decis în Birourile Permanente Reunite să transmitem această solicitare pentru pregătirea unui punct de vedere către Comisiile juridice reunite ale celor două Camere. Comisiile juridice sunt cele care au formulat Raportul – analiza motivelor pentru care a fost revocată din funcţia de Avocat al Poporului Renate Weber. Renate Weber trebuie să plece din funcţie”. Iar de la USR PLUS răzbate doar o linişte apăsătoare.


Delia GRIGORE