În cel mai recent articol publicat de Alina Mungiu_pippidi pe platforma „România curată”, intitulat „Presa o fi coruptă, dar nu e treaba DIICOT”, politologul face o dezvăluire de senzaţie, despre cum în perioada de glorie a manifestaţiilor #Rezist articolele care le preamăreau în presa internaţională erau plătite din România, printr-o unică agenţie de relaţii publice. Ea mai afirmă şi că pentru liderul #rezist Florin Bădiţă s-a inventat un premiu european care, de fapt, a fost acordat într-o singură ediţie.
„O întreagă categorie de presă foarte vocală în lupta pentru justiţie a refuzat să îşi arate beneficiarul net, sau s-a ascuns după administratori ai unor falimente. Foarte notorii au fost ziare.com (unde era atunci Ioana Ene Dogioiu) şi Hotnews (la care colegii de la Centrul de jurnalism au făcut eforturi mari să îi convingă). De asta să nu se mire nimeni că în cercurile de iniţiaţi beneficiarul real, a cărui dezvăluire a devenit între timp legal obligatorie, fără că legea să fie pusă în practică, e considerat în cercurile de iniţiaţi SPP, SRI sau SIE la o bună parte din presa centrală, prin firme mascate, dar nu atât de greu de identificat, sau dezvăluirea lor nu ar fi o problemă” scrie Mungiu.


„Unele din aceste firme au ca obiect de activitate afacerile cu petrol, altele, pe faţă, PR:o simplă analiză cantitativă a textelor despre Rezist! în presa străină arată prezenţa dominantă a unei singure agenţii de PR.
Aceasta se autocita pe faţă în articolele de promovare a manifestaţiilor anti-PSD plasate în ziare occidentale, care după criza financiară au recurs treptat la acest fel de a deschide conţinutul editorial către ceea ce ar trebui de fapt identificat ca şi conţinut sponsorizat – dar nu e. E vorba chiar de Bloomberg, Financial Times şi alte ziare importante, în care zilele astea primesc oferte să scriu nu de la redacţii, ca acum 20 de ani, ci de la firme de promoţie, care te sună şi zic aşa: am observat că sunteţi un prieten al Ruritaniei şi îngrijorată de situaţia democraţiei de acolo.
Nu scrieţi d-vs. un articol, noi vă plătim onorariul şi aranjăm să apară aici sau acolo? Ei nu îţi spun ce să scrii: practic au selectat dinainte cine eşti. Odată ce mecanismul există, nimic mai uşor pentru firmele noastre acoperite să ocupe spaţiul şi aşa se explică de ce bulgarii au demonstrat un an cu zero articole în timp ce ai noştri au ajuns celebri, Euronews a dat şi un premiu anual care a existat într-o singură ediţie băiatului fără pantaloni după care s-au ascuns interesele oculte.
Aşa de falsificat e peisajul presei româneşti că l-am extins şi la cea europeană, deşi când îl auzi pe Ioan Talpeş povestind cum cumpăra SIE prin firme de PR articole în New York Times în anii nouăzeci vezi că povestea e veche: doar proporţia s-a schimbat” conchide Alina Mungiu.


G.F.