S-a votat, așadar, bugetul pentru anul 2021. Nu după puține dispute. Ca de obicei, discutarea bugetului național a stârnit patimi printre parlamentari. Mai mult, populist pe față, PSD a depus nu mai puțin de 3.600 de amendamente la proiectul de buget. Că nu a trecut nici măcar unul este cu totul altă poveste.
Bugetul, tot la fel ca în anii trecuți, este pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Multe instituții de stat s-au văzut cu bugetele „șuntate”, mai ales din pricina eliminării voucherelor de vacanță, în timp ce altele, cum ar fi Parlamentul, au primit ce-au „pohtit”.
Spre exemplu, banii pentru pensiile speciale ale parlamentarilor sunt cuprinse în textul legii bugetului (să vedem dacă sumele vor fi alocate, totuși, „beneficiarilor”, după ce luna trecută s-a votat pentru eliminarea acestor pensii speciale).
Pentru a vedea cum au stat lucrurile în 2020 și cum stau acum, vă prezentăm în continuare alocările bugetare pentru principalele ministere și instituții pentru anul în curs:
Ministerul Afacerilor Externe va primi cu 3% mai puțin, bugetul urmând a se ridica la 1,06 miliarde lei;
Ministerul Afacerilor Interne urmează a primi cu 1,75% mai mult, respectiv 20,9 miliarde lei;
Ministerul Agriculturii va primi cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei;
Ministerul Apărării primește cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei;
Ministerul Cercetării și Inovării primește cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei;
Ministerul Culturii primește cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei;
Bugetul Ministerului Dezvoltării va fi mai mic cu 19,19%, la 7,15 miliarde lei;
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 186% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei;
Ministerul Energiei va primi cu 45% mai mult, suma alocată de la buget urmând a fi de 889 milioane lei;
Ministerul Finanțelor va avea un buget mai mic cu 3%, urmând a se ridica la 5,39 miliarde lei;
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea un buget mai mare cu 11,3%, urmând a se ridica la 2 miliarde lei;
Ministerul Justiției urmează să aibă un o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei;
Ministerul Apelor și Pădurilor va avea un buget mai mare cu 18,8%, urmând a se ridica la 1,32 miliarde lei;
Ministerul Muncii va avea un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei;
Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei;
Ministerul Sănătății – mai puțin cu 11,2%, la 17,4 miliarde lei;
Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei;
Ministerul Transporturilor – mai mare cu 9,4%, la 14,1 miliarde lei;
Secretariatul General al Guvernului – mai mult cu 5%, la 1,98 miliarde lei;
Serviciul de Informații Externe – mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei;
Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei;
Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei;
Serviciul Român de Informații – mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei;
Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei;
Camera Deputaților va avea un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei.
Așadar, bugetul prezintă o serie de anomalii care bat la ochi. În plină pandemie, se taie bani de la... Ministerul Sănătății, instituția care trebuie să se lupte cu virusul și care, așa cum îi spune și numele, ar trebui să vegheze la sănătatea oamenilor. De neînțeles măsura, cu atât mai mult cu cât, spre exemplu, creșterea bugetară a Serviciului de Pază și Protecție (SPP) este de aproape 50% față de anul anterior. Să se teamă chiar atât de mult demnitarii țării de popor, încât să-și asigure paza și protecția pe bani mulți, în detrimentul altor sectoare de importanță vitală? Bani mai puțini se vor da la finanțe, la justiție, la STS sau SRI. Dar mai mulți se vor da Senatului și Camerei Deputaților...
Rămâne de văzut dacă actualul guvern va reuși să respecte și celelalte prevederi din buget. Astfel, deficitul estimat pentru 2021 este de 7,16% din PIB, adică 80 miliarde lei, conform Ministerului Finanțelor, fiind luată în considerare o creștere economică de 4,3%, inflație medie anuală de 2,4%, 310.000 șomeri, și un câştig salarial mediu net de 3.323 lei lunar.
Conform unui document care însoțește bugetul, planificarea bugetară pe anul 2021 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2021 la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 5,33 puncte procentuale față de anul 2021, încadrându-se spre sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9% din PIB în anul 2024.

Anton BORBELY