Vă aduceți aminte de alegerile prezidențiale din 2009? Cum, în turul al doilea, toată floarea intelectualității românești s-a aliniat pentru a-l susține pe Traian
Băsescu, garantul desprinderii noastre de comunism, cică, împotriva comunistului Mircea Geoană?
Nu a trecut așa de mult de atunci. Doar vreo 11 ani.
Și unde suntem acum? Democratul Traian Băsescu este dovedit că a făcut poliție politică pentru Securitate, iar comunistul Mircea Geoană este secretar general
adjunct al NATO.
Parchetul General a început ancheta în dosarul declaraţiilor false de necolaborare cu Securitatea pe care le-a depus pe proprie răspundere Traian Băsescu înainte de a ajunge preşedinte, parlamentar şi europarlamentar. Decizia vine ca urmare a plângerii formulate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) în data de 13 iulie 2020.
GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European.
Având în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti din 20 septembrie 2019 care a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securităţii este logic că Băsescu a minţit în toate declaraţiile pe propria răspundere prin care a consemnat că nu a colaborat cu Securitatea.
Judecătorul a stabilit că Băsescu - Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Hotărârea Curții de Apel a constatat o situație juridică existentă deja: Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european.
Ancheta este „in rem", cu privire la faptă, Traian Băsescu având doar calitatea de martor deocamdată.


De ce l-a declarat instanța colaborator pe fostul președinte


Traian Băsescu, în cazul căruia Curtea de Apel București a constatat calitatea de colaborator al Securității, a spus în fața instanței că și-a turnat colegii la Securitate fiind constrâns de Regulamentul disciplinei militare. „Băsescu, care între 2004 și 2014 a fost comandantul suprem al Armatei, a susținut în procesul cu CNSAS că toți militarii erau informatori ai Securității și își turnau colegii înainte de decembrie 89. În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu - Petrov de colaborator al Securității. Curtea a admis cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), stabilind că Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arăta într-un comunicat al GIP.
Motivarea instanței, de altfel, a desființat argumentele invocate de fostul președinte. Instanța a respins toate susținerile lui Băsescu, care a mers până acolo încât să afirme că a fost constrâns să întocmească notele informative de Regulamentul disciplinei militare. Băsescu a susținut în fața Curții de Apel că și-ar fi turnat colegii de la Institutul de Marină, folosind numele conspirativ Petrov, pentru că „disciplina militară obligă pe fiecare militar să fie cinstit, sincer și drept”. Curtea de Apel București a arătat că, în cazul militarilor, obligația de a prețui onoarea și demnitatea nu este doar una morală, ci este chiar una juridică: „În cazul militarilor, obligaţia de a preţui onoarea şi demnitatea în exerciţiul profesiei nu este doar o obligaţie morală, ci şi una juridică, astfel că ei, precum celelalte categorii profesionale care au o astfel de obligaţie, nu se pot deroba în nici un fel de la răspunderea care le revine în caz de încălcare a valorilor protejate prin instituirea obligaţiei, care reprezintă fundamentul esenţial al statutului lor. Nu este rolul aceste instanţe să definească onoarea şi demnitatea, dar, indiferent de definţia adoptată, esenţial este că a acţiona cu onoare şi demnitate presupune (şi a presupus şi în perioada de referinţă) o conduită întemeiată pe principiile moralităţii şi a regulilor sociale unanim acceptate”, se arată în motivarea instanței.
Mai mult, judecătorii afirmă în motivare că Traian Băsescu nu s-a mulțumit să relateze fapte, ci le-a și interpretat, fiind perfect conștient de efectele pe care notele sale informative le pot avea.

George FLAVIAN