Povestea cu pensiile speciale ale parlamentarilor nu este nouă.
De fapt, primul care a făcut gestul de a demisiona din parlament pentru a, chipurile, nu beneficia de pensie specială a fost Liviu Dragnea, în urmă cu patru ani.
Deja de atunci s-a spus că demisia asta nu garantează în nici un fel faptul că cel îndreptățit de lege să beneficieze de pensie specială chiar nu va beneficia de ea.
Exemplul propus de liderul PSD de la acea vreme a fost acum însă larg îmbrățișat, culmea, de cei mai aprigi contestatari ai lui Liviu Dragnea.
Parlamentul României, în plină campanie electorală, ne-a oferit un spectacol politicianist grețos și ieftin, fără nici un fel de finalitate, cu toate că, dacă ar exista voință politică, ar exista și soluții juridice pentru rezolvarea problemei.
Mare tam-tam în zilele astea cu demisiile din parlament, teoretic pentru ca demisionarii să nu beneficieze de pensii speciale. Cei mai gălăgioși, ca de obiciei, cei de la USR-PLUS.
Cei de la PSD, prin președintele Marcel Ciolacu, liderul de grup din Camera Deputaților, Alfred Simonis, și încă vreo câțiva, au furat startul și și-au dat demisiile înainte. Ce se întâmplă, de fapt?


Pe scurt și pe șleau: nu mai băgați botul


Din art. 49 al Legii 96/2006: „Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar”.
Ce înseamnă asta? Că, practic, toți cei care își dau astăzi demisia din parlament sunt doar niște populiști ieftini, atât timp cât toți - dar toți, indiferent că vorbim de cei de la PSD sau USR-PLUS! - sunt candidați pentru a obține un nou mandat. De fazani pot pica eventual cei care nu vor fi aleși, dar teoretic nu vor fi multe cazuri de genul ăsta. Sau, unde vor fi, mai există un mandat de parlamentar în spate.
Ar mai fi o discuție: dacă un parlamentar beneficiază oricum de pensia aferentă unui mandat complet și în momentul în care are doar o fracțiune de mandat. Legea poate fi interpretată și așa - ca un parlamentar să aibă dreptul la pensia specială și dacă a fost în parlament o singură zi, urmând ca, la cerere, să primească pensia aferentă unui mandat întreg. Dar, oricum, cei mai mulți deja au sau, cu siguranță, vor avea 4 ani de mandat (cât spune constituția că durează un mandat parlamentar) în viitorul apropiat.
Și să nu uităm un lucru foarte important: pensiile speciale tot parlamentarii le-au votat. Unii chiar le-au promovat; alții au votat „din greșeală”.
Iar spectacolul de astăzi este pentru fraieri. Înduioșătoare naivitatea unora.


Ce zice legea?


Legea 96/2006 privins statutul deputaților și senatorilor, actualizată în 2017, spune așa:
„ARTICOLUL 49
(1) Deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate, după caz, în anexele nr. 5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleaşi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.
(2) Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.
(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
(4) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar.
(5) Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.
(6) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată.
(7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate.
(8) Indemnizaţia pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
(9) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, şi se plăteşte de acestea.
(10) Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.
(11) Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin norme metodologice, aprobate de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.”


Un mic istoric al „eliminării” pensiilor speciale


Camera Deputaţilor a adoptat pe 28 ianuarie, cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri, în sesiune extraordinară, proiectul de lege prin care se elimină pensiile de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi ai personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.
CCR a admis pe 6 mai, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de neconstituționalitate ale Curții Supreme și Avocatului Poporului şi a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său, încălcând inclusiv decizii adoptate anterior de CCR.
Magistrații aveau deja de partea lor o decizie a CCR din 2010, pe care o invocă de fiecare dată când este pusă în discuție eliminarea pensiilor speciale.
Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010. La anunțul deciziei, CCR a imputat inclusiv faptul că, în procedura de adoptare, s-a încălcat inclusiv ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.
Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 lei.


Parlamentarii, pe larg


Pensiile speciale pentru parlamentari au fost introduse în 2015, fiind modificat în acest sens statutul senatorilor și deputaților (vezi articolul 49 al legii 96 din 2006).
Un număr de 768 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an, pensia medie a unui parlamentar fiind de 5.843 de lei pe lună. Cuprinse între 2.000 de lei, cei mai mică, și 12.000 de lei, cea mai mare, cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând.
Trebuie subliniat faptul că un fost parlamentar primește o pensie specială de minimum 2.000 de lei pe lună pentru patru ani de mandat, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.
Potrivit informațiilor furnizate de Camera Deputaților la o solicitare formulată de G4Media, 542 de foști deputați sunt beneficiari de pensii speciale. Cea mai mică pensie este de 2.037 de lei, iar cea mai mare este în cuantum de 12.168 de lei. Camera Deputaților cheltuiește lunar 2.768.947 de lei cu pensiile speciale, efortul bugetar anual ridicându-se la 33.227.364 de lei.
Senatul a transmis că are în evidențe 227 de foști senatori care primesc pensii speciale. Cea mai mică pensie, plătită pentru un mandat incomplet de doar 28 de luni, este în cuantum de 2.883 de lei pe lună. Cea mai mare pensie specială a unui senator, pentru 3 mandate de câte 4 ani, este de 12.167 de lei pe lună. Senatul cheltuiește lunar 1.719.173 de lei cu pensiile speciale. Anual, cheltuielile sunt de 20.630.076 de lei.
Important de spus este și că primul parlamentar care a apelat la măsura populistă a așa-zisei demisii pentru a nu beneficia de pensia specială a fost... Liviu Dragnea. Care a demisionat din acest considerent din parlament în urmă cu patru ani, în 15 decembrie 2016. Interesant este faptul că USR-PLUS a ales acum să urmeze tocmai acest model.


Soluții juridice există


Dincolo de bășcălia cu demisiile din parlament, venită în plină campanie electorală, trebuie spus că soluții există. Una ar fi convocarea Birourilor Permanente Reunite și adoptarea unui proiect de modificare a legii privind statutul deputaților și senatorilor, în sensul abrogării articolului 49, astfel încât să nu mai beneficieze niciun parlamentar sau niciun fost parlamentar de pensie specială.
O altă modalitate, simplă - dar greu de urmărit -, ar fi ca la împlinirea vârstei de pensionare foștii parlamentari să facă o cerere de renunțare la această indemnizație.
Problema, însă, este că de fapt, indiferent de partidul din care provin, parlamentarii nu doresc eliminarea acestor pensii speciale. Ele sunt folosite doar ca subiect electoral și nimic mai mult. Sau, poate, și ca subiect de bășcălie față de noi, ceilalți.

Flavius BONCEA