Între prieteni: „- Fii atent, să-ți spun o bombă!”. În ziar: „Bomba zilei!” În tehnică: „șurub cu cap bombat”. În reviste/emisiuni de cancan: „Bomba-sexy” sau stilul: „Bombastic”. În vreme de pace, ne-am obișnuit să folosim destul de curent cuvântul BOMBĂ, sau eventuale derivate ale acestuia, pentru a exprima ceva șocant, surprinzător, umflat. Și totuși, în sine, bomba este un dispozitiv exploziv, care generează și eliberează extrem de rapid o cantitate mare de energie. Progresul științific și tehnologic a făcut ca să existe o evoluție foarte periculoasă a performanțelor bombelor. Marele savant europeano-american Albert Einstein (1879- 1955), deținător al Premiului Nobel pentru Fizică (anul 1921 - „Pentru serviciul oferit Fizicii teoretice și în special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric”), un recunoscut militant pentru pace și susținător al cauzei poporului evreu, în 2 august 1939 a semnat o scrisoare către președintele Roosevelt, subliniind nevoia experimentelor la o scară mai mare și explorării posibilităților de producere a bombei atomice. În mod involuntar Einstein a ajutat la grăbirea eforturilor pentru realizare în SUA a acestei arme nimicitoare („Proiectul Manhattan”). Mâine, 6 august, se împlinesc 77 de ani de la bombardamentul atomic executat de armata americană asupra orașului japonez Hiroshima. Bomba („Little Boy”) a ucis 140.000 de persoane. Deoarece efectele dure nu au fost suficiente argumente pentru capitularea armatei japoneze, în 9 august armata americană a lansat asupra orașului Nagasaki și o a II-a bombă atomică („Fat Man”), distrugându-l în întregime și ucigând peste 74.000 de persoane. Poate blestemele i-au ajuns pe savanții Dahglian și Slotin, pe când se pregăteau cea de-a III-a bombă, suferind un accident, ambii pierzându-și ulterior viața, (fiecare în zi de marți - 21, în aceiași cameră de spital). Degeaba marile puteri militare au semnat un tratat de neproliferare nucleară, intrat vigoare în 1970, la care au aderat în prezent aproape 200 de state (inclusiv cele deținătoare în mod oficial de arme nucleare). Suntem zilnic bombardați de știri despre cursa perfecționării acestei categorii de armament. De la bomba atomică din 1945, s-a ajuns acum la înspăimântătoarele bombe nucleare/termonucleare (cu fisiune și fuziune), capabile să elibereze energii echivalente a peste 10.000.000 t TNT (trinitrotoluen). Explozia nucleară are atât efecte imediate cât și întârziate. Astfel, undele de șoc, radiația termică, radiația ionizantă, toate cu acțiune promptă, pot produce distrugeri mari în câteva secunde sau minute de la detonare, cu ucidere în masă a vietăților. În prezent există riscul escaladării nivelului arsenalului nuclear, care deja a ajuns la aproximativ 13.000 de focoase, posesia oficială recunoscută doar de către 9 state, cu procent de peste 90%, deținute de armatele SUA și Rusiei. Ziua românească a îndrăgostiților (24.02 - Dragobete), a fot o zi fatidică în plan internațional, Rusia amorsând „bomba războiului”, cu efecte nefaste deja la nivel global. În mod anacronic, pentru rezolvarea diferendelor cu Ucraina, Rusia a readus pe scena politică internațională, războiul ca și cale de soluționare. Pe lângă distrugerile și pierderile umane determinate, s-a instaurat o stare de criză mondială. De asemenea, în loc să se caute cât mai repede pacea, s-au reactivat și alte centre de conflict, cu înalt risc al confruntărilor armate. Fitilul aprins acum 163 de zile determină explozii în lanț, în declarații apărând și amenințări cu declanșarea războiului nuclear. În mentalul multora și-a făcut loc bomba, în adevăratul sens al cuvântului. S-au înmulțit atât amenințările cât și atentatele cu bombă. Dar, Lumea nu s-a început cu război. „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (Sfânta Evanghelie după Ioan). Să le lumineze Dumnezeu mintea celor care pot readuce mai pașnic pacea și buna înțelegere între oameni!
Ambrozel: - mereu atent, să nu apuce careva să-l calce pe bombeu ....
