Îmi amintesc, fiind copil, cum Taica mă atenţiona: „Tu, să ţâi mince! Tăt Bănatu-i fruncea şî Cimişoara-i capitala”. De fiecare dată o spunea cu mândrie şi cu toată convingerea. Istoricul bănăţean Ioan Lotreanu, în Monografia Banatului (1935), îşi exprima părerea că Timişoara „s-a zidit în timpul romanilor” ... „ar fi identică cu colonia romană Zambara”... „Pe timpul romanilor, Timişoara, era legată cu şosele, de toate localităţile Banatului, fapt ce învederează însemnătatea comercială ce o avea oraşul pe acele vremuri”. Evocarea Timişoarei în aceste zile este necesară, mai ales pentru sărbătoririle de care avem parte în această perioadă. În 21 iulie s-a sărbătorit „Ziua Banatului”, în amintirea semnării acordului de pace (1718 - Tratatul de la Passarowitz / Pojarevăţ), prin care Banatul se elibera de sub stăpânirea otomană. Ziua de 28 iulie este declarată „Ziua judeţului Timiş”, marcând momentul instaurării administraţiei româneşti în judeţ din 1919, după retragerea trupelor de ocupaţie de pe teritoriul comitatului Timiş. Iar 3 august a fost declarată „Ziua Timişoarei”, stabilită în mod oficial prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217/1999, din dorinţa de a rememora anual cu bucurie satisfacţia timişorenilor din 3 august 1919, când un batalion al Armatei Române intra triumfal în Timişoara şi consfinţea astfel întregirea României cu o mare parte a Banatului. Timişoara, în toată istoria sa a reprezentat un centru de referinţă, mereu o capitală. Astfel, în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou Timişoara a ajuns oficial capitala regatului ungar, pentru o perioadă de 8 ani, (1316-1323). Apoi, în 1552 Timişoara, cucerită fiind de Imperiul Otoman, a devenit capitala vilaietului de Timişoara. La 28 iunie 1719, Împăratul Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman, Rege al Germaniei, Arhiduce de Austria, Rege al Ungariei şi Croaţiei, Rege al Boemiei, a semnat Decretul care numea Administraţia Banatului (regiunea Banatul Timişoarei). Astfel, Timişoara a fost stabilită capitala unei provincii importante a Monarhiei Habsburgice şi reşedinţa principalelor structuri administrative, având ca prim guvernator pe contele Claude Florimond de Mercy. În 21 decembrie 1781, prin decretul împăratului Iosif II, Timişoara devenea oraş liber regesc. În perioada 1849 - 1860 Timişoara a fost capitala provinciei imperiale Banatul Timişan şi Voivodina Sârbească. În 31 octombrie 1918, s-a proclamat Republica Banat - ca stat independent, cu capitala la Timişoara, dar nu pentru mult timp, deoarece în 1919 voinţa românilor din Banat a fost mai mare să se unească cu România. Indiferent de modul de împărţire administrativ-teritorială a ţării Timişoara şi-a păstrat poziţia de capitală a Banatului, respectiv a judeţului Timiş. În zilele acestea oraşul nostru este şi capitala studenţimii, timp de 8 zile şi nopţi, fiind gazda celei de-a 28-a ediţie a Săptămânii internaţionale a studenţilor din Timişoara, (ISWinT). Studenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, înscrişi la universităţi de pretutindeni, îşi petrec timpul împreună, în cadrul diferitelor ateliere organizate pe domenii de interes. În seara de 31 iulie 2022, va avea loc tradiţionala Paradă ISWinT, cu plecare la ora 19,30 din faţa cantinei studenţeşti a UPT. Studenţii vor defila pe străzile oraşului purtând steagurile ţărilor din care provin, promovând astfel interculturalitatea şi spiritul liber. Cu o istorie atât de bogată, cu experienţa multiseculară de a fi o capitală, Timişoara trebuie să strălucească în anul 2023, în postura de Capitală Europeană a Culturii. Acţionând într-o unitate desăvârşită, toţi decidenţii au datoria comună, de a asigura cu acest prilej, un program amplu, divers şi atractiv, însuşindu-şi ca obiectiv major pentru anul viitor: apărarea demnităţii Capitalei Timişoara. Sloganul „Luminează oraşul prin tine!” trebuie să însemne şi o responsabilizare în plus pentru fiecare timişorean.


Ambrozel: - încrezător în capitalul uman timişorean.


La mulţi ani, TIMIŞOARA!