Suntem în plin sezon estival și din ce în ce mai des văd la televizor și în presa online că cei din industria Horeca se plâng de faptul că litoralul este pustiu, că turiștii aleg să meargă la mare în Grecia, Bulgaria sau Turcia.

Sincer, mă bucur că ne-am deșteptat. Mă bucur că nu mai băgăm în seamă oricând zicala ”fă ceva pentru a sprijini economia României; ajută-i pe ai noștri, care au afaceri în țară”. Sigur că e bine să sprijinim, spre exemplu, producătorii locali, sigur că e în regulă să cumpărăm pătrunjel de la bătrânii care încearcă, în piață, să vândă cele câteva roade ale pământului ce au ieșit în țarina din spatele casei.

Dar nu, nu cred că e bine să îmi manifest patriotismul pe un litoral românesc care de ani de zile este curtea de chefuri de weekend a cocalarilor. Pentru așa ceva a fost dezvoltat. Pentru dezmățul unor băiețași de bani gata care aruncă o mulțime de bani pe băuturi de lux, cluburi de elită și femei dornice de ”senzații tari”.

Mare bucurie mare când Guvernul a început acordarea voucherelor de vacanță pentru a sprijini turismul. Ce au făcut cei din Horeca? Au mărit prețurile, pentru că știau că românii sunt obligați să folosească acele tichete / card, doar pe teritoriul țării. A venit pandemia, a trecut pandemia, și unii consideră că turiștii vor acoperi găurile economice provocate de alții. Restaurantele au scumpit mâncarea, prețurile pentru șezlonguri au explodat și sunt locuri în care trebuie să plătești chiar și pentru așternerea cearșafului pe nisip. De parcări nu mai vorbesc, pentru că este cât se poate de clar că banii pe care trebuie să îi scoată din buzunar un șofer sunt prea mulți pentru serviciile de care ar beneficia.

Nu voi da exemple de prețuri, colegii din presa națională au făcut-o deja, chiar dacă pe alocuri au exagerat. Este sigur însă că prostul management al turismului românesc își arată acum colții și ține închise umbreluțele care cu ani în urmă colorau plajele din România.

Citisem recent că mai multe plaje au primit anul acesta distincția ”steagul albastru”, care se oferă pe baza unei liste de criterii stricte, inclusiv calitatea apei, servicii precum echipamente de prim-ajutor, acces pentru persoanele cu dizabilităţi, dar şi practici ecologice. Prin urmare, acestea sunt acordate doar plajelor organizate. Așa și? Câte persoane cu dizabilități din țara noastră își permit să petreacă o zi într-un asemenea loc? Își permit greu și familiile cu copii pentru care o săptămână petrecută la mare înseamnă să plătească sume astronomice pentru a beneficia de un minim confort, necesar celor mici.

Incompetența politicienilor și chiar lipsa lor de interes pentru turismul românesc au adus litoralul  în această situație. I-au oferit acest statut de ”cuibușor de nebunii” al celor cu bani și obiectiv greu de atins pentru familiile care, într-o Românie batjocorită de interese interne și externe, luptă din răsputeri pentru a asigura copiilor o viață normală. Cu zeci de ani în urmă pe litoral vedeai turiști străini din Suedia, Polonia, Franța și Germania, era ”perioada de aur” a turismului estival din țara noastră. Se plâng că acum plajele sunt pustii?

Litoralul din ce în ce mai gol scoate în evidență faptul că a venit vremea că politicienii să plătească prețul incompetenței și al dezinteresului, iar reprezentanții Horeca pe cel al lăcomiei.

 

Răzvan IDVOREAN