După ce a plătit cu 30.000 de euro o individă care nu s-a remarcat decât prin faptul că a organizat o expoziţie antisemită la New York şi a eliminat Festivalul Inimilor din programul cultural al oraşului şi, respectiv, în perspectiva anului Capitalei Europene a Culturii, o gaşcă de anonimi, ciuri-buri, de oameni care nu au demonstrat absolut nimic în cultură, s-au gândit că totuşi e bine să reia festivalul. Aceasta după ce au fost discuţii în oraş şi la nivel de judeţ şi după lungi critici din partea oamenilor de cultură şi specialişti în folclor. Este foarte bine că se reînnoadă tradiţia acestui festival, ştiu că s-au cheltuit, din orgoliu, sume foarte mari de bani, dar un lucru este clar: festival la nivelul la care îl organizau Pavel Dehelean, regretatul director al Casei de Cultură a Municipiului, şi coregraful de renume mondial Toma Frenţescu, ignorat total de actualii organizatori, nu va fi. Au anunţat că vor veni artişti din nu ştiu ce ţări, de pe trei continente. Cei care au organizat până acum festivalul nu chemau pe oricine la Timişoara, mai ales că ei, în foarte multele turnee pe care le aveau, se întâlneau cu majoritatea formaţiilor pe care le invitau şi le ştiau valoarea. Prin anii ’90 circulau prin pieţele din România nişte peruvieni care cântau şi, vezi-Doamne, ei ar reprezenta Peru; sau nişte mexicani care făceau tot felul de reprezentaţii prin pieţele din Europa şi, la fel, ar reprezenta Mexicul. Nu ştiu dacă anul acesta vor veni artişti din Georgia şi Turcia. E uşor să te lauzi că aduci pe cutare şi cutare artist, dar veţi vedea că acesta este un festival naţional cu participarea a şapte-opt ţări, foarte subţire valoric faţă de reperul pe care îl avem din timpul lui Pavel Dehelean şi Toma Frenţescu.
Repet, este un lucru binevenit că se face Festivalul Inimilor, indiferent cum va fi, este bine că i se dă importanţă, deoarece dă o coloratură aparte Timişoarei.
Îmi pun însă problema dacă acestor domni nu li se pare că ultimii doi ani s-au pierdut de-a moaca, cum se spune, din cauza inculturii celor de prin Primărie şi care încearcă să organizeze festivaluri, inclusiv individa de la Casa de Cultură a Municipiului, care crede că dacă ridică un deget asta înseamnă activitate culturală. Părerea mea este că acolo se spală şi se fură bani.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu că le-a luminat calea pentru a putea să mai facă o ediţie a Festivalului Inimilor. Indiferent de nivelul ediţiei din acest an, cred că va fi o bucurie pentru întreaga Timişoară. Sper ca în anii care vor veni să se ia legătura cu CIOFF UNESCO şi vor fi festivaluri de talie mondială, rang la care a fost ridicat Festivalul Inimilor de aceşti oameni minunaţi care au condus Casa de Cultură până acum trei ani.
Ştefan Popa POPA’S, preşedinte de onoare al Festivalului Inimilor
