Despre rezistenţa în timp a particularităţilor de „bănăţan” s-a scris destul de mult, de multe ori chiar şi la modul critic, născut, mi se pare, din invidia celor cu rădăcini în alte zone ale ţării. Au fost unii care reproşau locuitorilor mai din centrul Banatului, de pe malurile Bârzavei, cum că n-ar mai fi cazul să se întreacă cu fălitul, ... din lipsă de rezultate „fruncea”. „No, ... iaca potca!” – au sărit bănăţănii. „Cum să nu ne mai fălim, când fala în Banat este moştenită din străbuni?” Alţii, mai glumeţi au propus să se înveţe şi la şcoală despre făloşenie ... Şi totuşi, sunt atâtea dovezi care arată că fala bănăţanului nu era şi nu este, nici din îngâmfare, nici ca laudă gratuită de sine, ci, pur şi simplu, este mândria de a fi buni gospodari, de a împlini lucrul bine-făcut, este o formă de manifestare a culturii regionale. În prezent, cei mai vizibili bănăţăni făloşi par a fi interpreţii de muzică populară şi dansatorii din regiune, adevăraţi promotori ai folclorului autentic din Banat. Chiar recent am remarcat pe reţeaua de comunicare facebook, un blog personal intitulat „Bănăţeni de fală”, respectiv un grup public, purtând numele „Bănăţănii mei făloşi”. În ambele sunt postate diverse imagini şi înregistrări filmate de calitate, cu solişti vocali şi instrumentali, ansambluri folclorice de muzică şi dansuri populare din Banat. Sunt forme moderne de fală, într-o armonie perfectă şi cu renumitele vedete Nicoleta şi Andreea VOICA, care au inclus în repertoriul lor şi cântecele: „Bănăţenii mei ăi faini” şi „Mi-s bănăţeană cu fală”. Dar, consider că sunt prea puţin cunoscuţi cei care sunt de fală a Banatului, prin creaţiile lor literare, prin cercetările lor istorice, publicarea unor studii monografice ale unor localităţi bănăţene, chiar şi prin foile realizate la nivelul unor sate şi comune. Aceste scrieri reflectă istoria trecută a regiunii, dar şi starea spirituală actuală a locuitorilor, în special din mediul rural de pe tot întinsul Banatului istoric. Cinste celor care s-au implicat în proiecte de punere în pagini de carte a faptelor unor personalităţi reprezentative pentru istoria şi cultura Banatului. Remarcabile sunt cele 42 de ediţii monografice din seria „Cărăşeni de neuitat”, de a căror apariţii s-a îngrijit prof. univ. dr. Constantin FALCĂ. În această colecţie sunt înscrise peste 4000 de medalioane, referitoare la viaţa şi contribuţiile unor personalităţi din partea Caraşului, care rămân de neuitat prin faptele lor de onoare. O permanentă implicare în promovarea personalităţilor din Banat o au şi două reviste, care au avut ca initiator şi mentor spiritual pe regretatul Aurel TURCUŞ, comemorat recent la 10 ani de la trecerea în eternitate: - Revista de cultură istorică COLUMNA 2000, (Editată de Universitatea „Ioan Slavici” din Timişoara, cu 22 de ani de apariţie continuă, cu 88 de numere publicate până în prezent), avându-l ca fondator, director şi redactor-şef pe neobositul Conf.dr. Tiberiu CIOBANU; - Revista culturală COLOANA INFINITULUI, (Fondator Nicolae Stanciu, director Prof.dr. Horia CIOCÂRLIE, redactor -şef Monica CONDAN, cu apariţii trimestriale, ajunsă acum în al XXV-lea an de apariţie), cu proiectul cultural „Pantheon Bănăţean”, dedicat punerii „în lumină” a unor personalităţi din această parte de ţară, cu un loc special alocat academicienilor bănăţeni. O realizare de referinţă pentru fala cărturarilor bănăţăni rămâne Simpozionul internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”, realizat într-o colaborare excepţională dintre scriitorii români din cele două jumătăţi ale Banatului, având ca principal loc de desfăşurare „Casa românească” din Uzdin. Mâine, 30 aprilie, a.c., voi participa cu drag la cea de-a XXVI-a ediţie, unde, ca de fiecare dată gazdă va fi scriitorul Vasile BARBU, sufletul acestui Simpozion, de reală fală românească.
Ambrozel: - Măi dă grabă ortac dă fală, dăcât pogan dă ocară ...
