Vă mai amintiţi cum, vreo doi ani la rând, fostul ministru al muncii, Olguţa Vasilescu, a „lins” sticla televizoarelor din mai toate studiourile posibile şi ne-a explicat şi explicitat de ce şi cum se va întâmpla cu pensiile şi salariile noastre viitoare?
Şi nici bine n-a plecat, că praful şi pulberea s-a ales din toate visurile ei şi din speranţele noastre...
Acum, nu prea de demult, am avut parte de o altă clarvăzătoare într-ale pensiilor şi salariilor. Timp de mai bine de un an, Raluca Turcan, ca demnă urmaşă a Olguţei, ne-a ameţit şi ea de ce şi cum pensii, de ce şi cum salarii.
În final, când a fost scoasă pe uşa de din dos din a fi „specialistă” în ale muncii, a tras semnalul de alarmă, adică un fel de concluzie alarmistă, că nu mai sunt bani, în decembrie, nici pentru pensii, nici pentru salarii, de parcă mimoza, odată cu plecarea, a luat în poşetuţa ei şi banii aferenţi plăţii pensiilor şi salariilor.
Ori, poate, a vrut să se înţeleagă că, până acum, a fost posibil acest lucru, deoarece domnia sa a făcut plăţi din propria-i teşcherea. Iar vocea nu e singulară, pentru că mai toţi miniştrii vor să se înţeleagă că tot ce se drege câtă vreme sunt ei în fotoliu de ministru li se datorează.
Şi cu cât spun ei mai abitir că au făcut şi au dres, cu atât mai mare este mizeria după detronare. Abia când nu mai sunt se vede că n-au făcut nimic altceva decât să tragă sforile în propriul interes.
Cât despre pensiile speciale, nu mai are rost să vorbim, că de acestea se ocupă „specialistul” Rareş Bogdan, care, de departe, le şi întrece pe cele două de mai sus, chiar luate la un loc.
Altfel spus, de undeva de sus, din „turnul de fildeş” al lui Florin Cîţu, totul e roz. Pensiile şi salariile au fost îngheţate, că tot e la modă „îngheţul” în acest anotimp, în care timişorenii mai tremură cu caloriferul în braţe.
Şi, după cum vede musiu Cîţu, românii, cu toţii, sunt mai fericiţi că tocmai au explodat preţurile la energie şi carburanţi, că prin pieţe preţurile au luat-o razna, iar de rafturile marilor magazine nu te poţi apropia.
De aceea domnia sa nici nu este de acord cu supraimpozitarea marilor companii; de vreme ce românii tot sunt fericiţi, ce rost ar mai avea să-şi nefericească prietenii?
Mai nou, l-au regăsit pe Marius Constantin Budăi să se ocupe de pensii şi salarii. Pe cât era de vocal „când nu era”, pe atât a trecut-o pe filosofie şi ne citează din Filocalie.
Cert este că cei trei miniştri la un loc n-au putut calcula „Pensia” mai bine decât Constantin Tănase prin anii 1940:
Altă chestie
E scoaterea la pensie.
Astăzi eşti funcţionar,
Însă mâine pensionar.
Poate te interesează
Pensia cum se calculează.
Ei, uite cum se calculează:
Din 35 de ani servici
Care vor fi socotiţi,
Scazi primii ani de şcoală
Şi absenţele de boală,
Zilele de sărbătoare,
Orele suplimentare,
Plus un an şi patru luni.
Tragi o linie şi aduni.
Pe urmă împarţi la cinci, apoi
Ce-ţi dă înmulţeşti cu doi,
Scazi anul când te-ai născut,
Adaugi tot ce-ai scăzut
Şi la cifra ce-a ieşit
Pui un zero la sfârşit.
Anii pentru însuraţi
Se vor socoti dublaţi,
Adică ani de război,
Socotind că-n vremea asta
Te-ai războit cu nevasta.
La totalul obţinut
Pui trei zero la-nceput,
Scazi anii de celibat,
Ridici restul la pătrat
Şi-astfel într-o primă fază
Afli sumele de bază.
Apoi le extragi la toate
Rădăcinile pătrate
Şi la suma dobândită
Aplici cota cuvenită,
Care nu trebuie să fie
Mai mare de 5 la mie.
Din suma rămasă brută
Scazi 4 şi 8 la sută,
Trei la mie la pompieri,
Impozitul pe averi.
Supracota respectivă,
Taxele pentru colivă,
Cinci la sută pentru dric,
Pe urmă nu mai scazi nimic.
Din totalul rezultat
Verşi 2/3 la stat
Şi restul ţi se cuvine.
Nu ştiu dacă mă exprim bine!
Cum vi se pare? Tănase era numai bun de ministru al Muncii...
Petru Vasile TOMOIAGĂ
