Starea de nesiguranţă actuală a cetăţenilor se accentuează tot mai mult, atât datorită nenorocirilor provocate zilnic de pandemia „COVID 19”, cât şi ca urmare a adâncirii instabilităţii politice. Partidele „se bălăcesc” în „apele cristaline” ale cadrului democratic, asigurat şi bine susţinut material de către stat, urmându-şi fiecare calea, motivate doar de cucerirea puterii în stat. Se observă o mai mare preocupare a liderilor de partide de succesul în lupta politică dintre acestea decât de problemele esenţiale ale oamenilor. Fiecare partid şi-a dezvoltat reale abilităţi în stabilirea strategiilor şi tacticilor, pe baza unor metode şi tehnici din marketing. Se discută mereu despre o scădere a încrederii cetăţenilor în partidele politice din arcul parlamentar. Aplicând metoda consacrată a matricei Boston Consulting Group (BCG), putem identifica poziţia ocupată în prezent de „produsul politic” pe „piaţa” intereselor generale. Pare surprinzător, dar acesta nu se află în zona de „piatră de moară”, ci în cadranul „vacă de muls”. Această poziţionare semnifică încă impactul mare pe care-l are politicul în viaţa cetăţeanului, dar cu susţinători din ce în ce mai puţini. Au fost şi reprezentanţi ai partidelor care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de degradarea continuă a calităţii clasei politice. Liderii partidelor, în loc să-şi diversifice modalităţile de cooperare şi implicarea colectivă pentru soluţionarea problemelor grele prin care trece în prezent România, în demersul asigurării conducerii statului, îşi „sfertuiesc” mereu capacităţile proprii, (şi aşa atât de reduse ...), slăbind astfel eficienţa rezultatelor globale ale „produsului politic”. Legat de cadranul „vacă de muls”, ocupat de politicieni în matricea BCG, pare potrivită asocierea termenului de „sfertuire”, specific tehnologiilor de abatorizare a bovinelor, favorizantă următoarei operaţii din flux, tranşarea. Pierderile de timp şi energie cauzate de diferite interese de partid „sfertuiesc” încrederea generală a electoratului în politicieni. De multe ori, chiar o parte a presei provoacă o serie de dezbateri aprinse pe tema nefericită de „stat eşuat”. Sub aspect juridic, statul reprezintă acea „instituţie suprastructurală, instrument principal de organizare politică şi administrativă prin intermediul căruia se exercită funcţionalitatea sistemului social şi sunt reglementate relaţiile” dintre cetăţenii unei ţări. Termenul de „eşuare” este preluat din terminologia navală, fiind caracteristic situaţiei unei nave care şi-a pierdut starea de plutire, aflându-se total sau parţial cu fundul pe uscat, fără a fi însă înecată. În asemenea situaţii, la nave se întreprind diferite măsuri imediate de revenire pe linia de plutire şi de asigurare a unor condiţii bune de guvernare. Similar, se face acum necesară o urgentă adunare a „sferturilor” politice, cu susţinerea unui guvern format de cei mai pricepuţi specialişti, care să fie lăsaţi să readucă statul român într-o poziţie „de plutire”, atât în plan intern cât şi extern. Continuarea luptelor inter- şi intra- partide, fac ca „produsul politic” să fie eşuat. Unitatea de acţiune a partidelor în condiţii de disperare a populaţiei, nu le-ar compromite statutul fiecăruia în parte ci le-ar da acum o imagine mai matură şi înţeleaptă în ochii susţinătorilor. Din nefericire, presupusa eşuare a statului reflectă şi o „sferturire” a celei de-a „patra puteri în stat”, aşa cum este definită presa. În aceste zile de mare doliu al UZPR, cauzată de ridicarea la cer a sufletului Preşedintelui bănăţean Doru Dinu
GLĂVAN, evoc atitudinea excepţională avută referitor la „sens şi contrasens” în actuala mass-media românească, pentru care considera imperios necesară o legislaţie mai bună, prin care „să nu mai poată fi presa la mâna opresiunilor politice sau financiare de tot felul, de interese
obscure ...”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace şi liniştire sufletească, în lumea veşnică a celor drepţi!
Ambrozel – Rămâie sfertuirea potrivită doar pentru tranşarea vacilor şi boilor!
