Am făcut, în ultimul timp, mai multe observaţii pertinente legate de ceea ce se petrece în cultura din Timişoara. Şi am spus aceste lucruri pentru că sunt direct interesat, fiind un mare iubitor al Timişoarei, de acest proiect Capitală Europeană a Culturii, o capitală a timişorenilor pentru întreaga Europă, aşa cum a fost Sibiul în 2007.
Între timp au apărut tot felul de autointitulaţi intelectuali din Timişoara şi încearcă să influenţeze tot spectrul cultural, fie prin oamenii pe care i-a adus primarul să se ocupe de acest proiect, fie prin numirea a tot felul de indivizi care se pricep mai mult sau mai puţin la acest domeniu.
Eu am spus un lucru foarte clar: Domnilor, pentru Capitală Culturală Europeană trebuie aduşi oameni de valoare, care au demonstrat acest lucru şi au performanţe internaţionale de valoare, care trebuie folosiţi în aşa fel încât lucrurile să iasă bine.
Cu oameni care nu au făcut niciodată nimic valoros nu puteţi organiza o Capitală Culturală care să facă cinste oraşului Timişoara. Acesta este strigătul meu la ora actuală: folosiţi oameni de valoare care pot face lucruri de valoare! Nu facem experienţe acum cu ce fac x, y, z, pentru că aşa vrea primăria, să le dea bani, iar ei să-i folosească mai puţin la acest proiect... Şi mai spune domnul primar că ne va lăsa o moştenire extraordinară. Eu sunt sătul de aceşti oameni care n-au făcut nimic, dar care ne spun că vom vedea în viitor cât lapte şi miere vor curge. Întâi faceţi să curgă laptele şi mierea şi apoi vorbiţi de moşteniri.
Este strigător la cer ca pe o sumă foarte importantă de bani, aproximativ 10.000 de euro pe lună, să aduci o individă care nu are altceva important decât tot felul de funcţii minore pe care le-a primit datorită anturajului politic din care face parte şi faptul că a provocat scandaluri în lumea întreagă, mai precis prin expoziţia antisemită din 2008 de la ICR New York. Poliţia de acolo, după două ore, a trebuit să închidă expoziţia. Şi nu este vorba despre o singură lucrare, cum vorbesc aşa-zişii intelectuali care sunt puşi acolo drept căţei ai primarului, ci mai multe. Când va fi cazul, eu le voi pune la dispoziţie, pentru că am foarte multe fotografii, inclusiv de la deschiderea acelei expoziţii antisemite.
Cum este posibil ca eu să accept, cu tată evreu, sau alţi prieteni de-ai mei cu părinţi evrei, în Timişoara, unde atmosfera a fost extraordinară între toate etniile, să vină cineva de genul celei de mai sus şi să distrugă festivaluri importante? Cum am mai spus, este vorba despre Festivalul Inimilor, sub egida UNESCO, cel mai important for internaţional, care a făcut cinste Timişoarei şi venea ca o mănuşă pentru Capitala Culturală Europeană. El colora, timp de o săptămână, oraşul.
Aşa cum se derulează lucrurile, nu vom apuca să facem nimic şi, cine ştie?, poate vom pierde titulatura de Capitală Europeană a Culturii. Situaţia mă întristează şi mă face să cred că, totuşi, Timişoara şi timişorenii merită mult mai mult. Nu mai avem mult timp la dispoziţie, un an şi jumătate până la momentul 2023, şi ar trebui ca lucrurile să fie făcute cu inimă, cu patos, cu responsabilitate. Să se evite tâmpeniile gen conferinţe, care ni se tot bagă pe gât. Aşa proceda şi vechiul ICR: spăla banii organizând asemenea conferinţe, la care nu adunau decât două sau trei persoane şi despre care nu s-a scris în nicio capitală din lume.
Trebuie să se gândească încă odată, să se pună oameni de-ai locului, pentru că sunt oameni de valoare în Timişoara, care să se ocupe de Timişoara, nu să aducem tot timpul de la Bucureşti sau mai ştiu eu de pe unde. Acei oameni nici nu ştiu, în primul rând, ce înseamnă Timişoara. Iar valoarea lor trebuie dovedită prin peformanţe internaţionale, nu prin scandalurile pe care le-au generat. Închei cu speranţa că totuşi Dumnezeu le va lumina calea şi va face în aşa fel încât să avem o Timişoară - Capitală Culturală Europeană aşa cum merită!

Ştefan POPA POPA’S