În programul pe anul acesta al Casei de Cultură a Municipiului am observat la capitolul „Festivalul Inimilor” o imbecilitate, pentru că nu o pot numi altfel, şi anume că acest mare festival a fost transformat într-un şantier pentru repararea scenei din Parcul Rozelor. Numai nişte oameni primitivi pot gândi astfel. Prin acest gest se vedea foarte clar distrugerea culturii de marcă din Timişoara. Este vorba despre Ansamblul „Timişul”, care organiza prin CIOFF UNESCO acest mare festival care, timp de o săptămână, colora Timişoara şi era, într-adevăr, reprezentativ pentru o viitoare Capitală Culturală Europeană, indiferent despre ce oraş ar fi vorba, cu atât mai mult de Timişoara, oraşul pe care eu îl iubesc. Acesta este, şi subliniez încă odată, modul în care se distruge, dirijat de acea individă fostă la ICR, care a propagat în 2008 acea expoziţie antisemită cu scandal de la ICR New York. Ei comentează numai acea lucrare în care apare zvastica, dar în expoziţie mai apar lucrări cu tot felul de simboluri evreieşti, de care îşi bat joc prin cuvinte licenţioase asimilate cu menora, specifică poporului evreu, din care iasă cruci şi bani. Ei vorbesc doar despre ce le convine lor şi încearcă să o scuze pe această imbecilă de tot felul de lucruri. A fost o expoziţie pură de antisemitism, care ne deranjează pe toţi cei care avem ascendenţi evrei în familiile noastre. Cu ei mă voi întâlni oricum într-un proces, pentru că îi reclam la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Cum e posibil ca un primar de etnie germană să o aducă să cântărească ea cultura din Timişoara? În Timişoara nu există oameni care pot face asta? Ea nu are nici o performanţă, ci a mâncat banii statului român nu ştiu câţi ani, împreună cu gaşca de la ICR din timpul respectiv. După ce au fost daţi afară, nu au fost în stare să arate că s-a scris ceva într-o ţară despre activitatea ICR. Este inadmisibil aşa ceva. Acum îşi dau mâna şi fac numai conferinţe, de parcă activitatea culturală din Timişoara se rezumă doar la conferinţe, la care probabil studenţii sunt aduşi mai mult sau mai puţin cu forţa. Capitala Culturală presupune multe festivaluri, multe acţiuni culturale pentru copii, adulţi, bătrâni, diverse categorii sociale, nu doar pentru aşa-zişii intelectuali, care nu există. Intelectualii noştri de astăzi, în majoritate, sunt de factura oamenilor de pe stadion. Sunt foarte puţini intelectuali de valoare. Uitaţi-vă chiar şi la Academia Română sau în corpul profesorilor universitari. Nu mai este ceea ce ştim noi că ar avea valoare. Dacă îi întrebi ce au făcut la viaţa lor, vezi că nu au organizat nici un eveniment, ci pur şi simplu ne-au „păpat” banii de pomană. Ei habar nu au pe ce lume trăiesc, dar vor să lase, cum spunea primarul, „moştenire”. Ce moştenire, domnule, că voi nu aţi demonstrat că ştiţi să faceţi ceva. Întâi faceţi ceva de valoare şi apoi vorbiţi de moştenire. Nu aveţi nimic, dar absolut nimic, valoros! Totul e o bătaie de joc. Aţi văzut cine conduce cultura la Primăria Timişoara? Un veterinar! Nu se poate aşa ceva, vă bateţi joc de Timişoara şi de timişoreni.
Pe lângă un festival de genul celui al „Inimilor”, nu am văzut un carnaval, specific sărbătorii unui oraş, sărbători lunare care să coloreze cartierele din oraş. Primordiale sunt acţiunile care înseamnă capitală modială sau europeană, să participe din întreaga lume sau din întreaga Europă la o anumită acţiune. Cum este salonul pe care îl păstoresc eu, Salonul Internaţional de Caricatură, la care participă peste 800 de artişti din peste 85 de ţări de pe toate continentele. Aceasta este o sărbătoare adevărată pentru o capitală culturală. Aceşti imbecili nu văd acest lucru. Ei văd doar tâmpeniile pe care le fac şi care nu au nici o valoare. Să nu mint, am văzut o sumă enormă de bani pentru Festivalul de Jazz. Sunt mii de festivaluri de jazz în lume şi e foarte bine că se face şi la noi. Dar nu este primordială pentru o capitală culturală şi să arunci cu banul în dreapta şi-n stânga, că, vezi-Doamne, la asta se pricep ei mai bine.
Un festival precum este „Flight” văd că nu a fost încurajat absolut deloc. Este un festival de aceeaşi factură cu alte evenimente similare de la noi din ţară. Nu ştiu dacă factorii decizionali de la noi i-au încurajat pe organizatori să ţină acest festival în august.
Să le fie tuturor ruşine, să se ducă de unde au venit şi să ne lase în pace, să facem noi ceea ce merită Timişoara: lucruri de valoare internaţională, normale, care pot să rămână ca adevărată moştenire. Le spun: se vor termina şi aceşti bani, că aşa e la noi, şi o să începeţi să vă sfâşiaţi între voi. Îmi pare rău că Timişoara suferă la acest capitol al culturii.
Ar fi bine ca bunul Dumnezeu să le lumineze mintea şi calea şi să-i pună pe făgaşul cel drept.


Ştefan POPA POPA’S