La mai bine de o jumătate de an de mandat, se pare că primarul Timişoarei, Dominic Fritz, nu a hotărât care sunt adevăratele priorităţi ale oraşului. După primarul „dezvoltărilor în forţă” - Nicolae Robu, când credeam că mai rău nu se poate -, iată că viaţa ne demonstrează, încă o dată, că se poate.
Acalmia în care a intrat oraşul, într-un fel „de ce şi cum ar trebui să se facă!?”, pare o „moarte lentă” şi sigură în acelaşi timp.
Deocamdată, domnul primar bate mai bine ca oricine apa în piuă, vorbindu-ne despre nevoia de schimbare a mentalităţilor, de meritocraţie, despre transparenţă în administraţia publică, despre inovaţii, dar şi despre o administraţie orientată spre cetăţean, despre un salt spre secolul 21, secol în care ne aflăm.
Vorbe mari, vorbe pompoase, după care, din păcate, nu se ascunde nimic. Poate doar teama de a face ceva concret, de frică să nu greşeşti şi să fii pus în situaţia de a da socoteală. Dar ca şef,
într-o anumită funcţie, cu atât mai mult cea de primar într-un mare oraş, trebuie să-ţi asumi responsabilităţi inerente funcţiei. „Frica”, teama într-o astfel de funcţie poate deveni cel mai mare duşman al dezvoltării, al progresului, al prosperităţii.
Pe vremea comunismului circula o glumă, care se potrivea foarte bine la realitate: „Doar cine nu munceşte, nu greşeşte! Iar cine nu greşeşte va fi promovat!”. Iar domnul Dominic Fritz a fost „promovat” (prin greşeala timişorenilor, poate nu) în funcţia de primar al oraşului Timişoara, iar acum, firesc, îl aşteptăm să treacă la acţiune, să realizeze ceva; chiar dacă greşelile vor fi inerente, trebuie să îşi asume atât lucrurile bune, cât şi cele mai puţin bune.
Spuneam că domnul primar bate apa-n piuă cum nu se poate mai spornic atunci când ne tot vorbeşte de „schimbarea mentalităţilor” în Primărie. Am fost cu toţii martori când domnia sa, printr-un „magistral” concurs, îl angajează pe USR-istul Dan Reşitnec consilier personal, dar şi la faptele că unul dintre consilierii primarului, Rudolf Graf, cel care îl şi sfătuieşte pe Dominic Fritz din poziţia de consilier personal, a fost numit în Consiliul de Administrare al Societăţii „Horticultura”, în timp ce consilierul viceprimarului Ruben Laţcău, Lucian Suciu, a fost numit în Consiliul de Administraţie al Societăţii de Drumuri Municipale. Asta în timp ce domnul Ruben Laţcău spunea, doar cu câteva luni în urmă, că el şi noul primar nu vor face asta niciodată. Al naibi de aproape a fost acest „niciodată”. Asta da, schimbare de mentalitate, asta da, meritocraţie.
Halal schimbări de mentalităţi, halal meritocraţie! Astfel de „apucături” am mai văzut şi în timpurile nu demult trecute, pe vremea când Nicolae Robu îşi punea apropiaţii în consiliile de administraţie din subordinea Primăriei Timişoara, ca să le rotunjească veniturile. Din păcate, conducerea nouă a Primăriei Timişoara aplică aceleaşi metode. Un fel de: la oameni noi, obiceiuri vechi!
Se pare că, totuşi, noul primar are şi priorităţi: una ar fi „Timişoara Capitală Culturală Europeană - 2023”, iar cea de-a doua Colterm. Dar aceste aşa-zise „priorităţi” par mai mult că ele îl „prioritizează” pe noul primar, deoarece valul pe care acestea se rostogolesc nu suportă amânare. Prima, spre norocul nostru, a fost amânată cu doi ani, pentru că dacă s-ar fi ţinut în 2021, mare jale era (deşi nici aşa nu este sigur că va fi bine!), iar cea de-a doua a tot fost amânată, nu de un an doi, ci de zeci de ani, iar acum se pare că a ajuns la capătul răbdărilor şi amânărilor. Ceva concret trebuie făcut şi într-un caz, şi în celălalt. Iar de aici domnul primar nu se mai poate eschiva. Ce se va face? Vom trăi şi vom vedea. Deşi, personal, nu-mi pun mari speranţe.
Ce mi se pare mai trist este faptul că noua conducere a Primăriei Timişoara a început să se obişnuiască şi cu vechii slujbaşi de acolo şi cu mentalităţile lăsate ca o „grea moştenire” de vechea conducere. Iar dacă în continuare aşa-zisele „concursuri”, ca să nu fiu rău, unele dintre ele, vor fi cu „dedicaţie”, adică la fel de trucate, atunci mai bine este să se renunţe la ele. Să fie făcute numiri. Cel puţin aşa cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru persoana numită. În urma aşa-ziselor concursuri, ţi se trânteşte în faţă invariabilul „a fost concurs”! Da, va fi concurs vineri, iar câştigătorul se ştie de luni!

Petru Vasile Tomoiagă