Toată lumea îşi face campanie electorală cu spitalele regionale. Indiferent de culoarea politică. La început au fost vreo opt, apoi între cinci și opt, iar mai nou au rămas cele trei de la Iași, Cluj și Craiova. Când se vor construi însă efectiv? Spitalele regionale rămân în continuare un vis ori „acadeaua” cu care ne tot amăgesc politicienii noștri, mai cu seamă în preajma alegerilor, ca acum, de exemplu. Cert este că de vreo 15 ani vorbim despre acelaşi lucru. Dacă vă mai aduceți aminte de ministrul Eugen Nicolăescu, care prin 2005-2008 promitea nu mai puțin de opt spitale regionale de urgență. Obstinat de aceste spitale, ministrul și-a făcut obsesie din a crede în realizarea lor. Pe când mai era europarlamentar, Cristian Bușoi, cred că îl cunoașteți, spunea: „Una dintre prioritățile mele în Parlamentul European va fi obținerea sprijinului pentru ca cele opt spitale regionale din România să fie construite din fonduri europene, în următorul exercițiu financiar. Spun opt pentru că, din păcate pentru români, lucrările la cele trei spitale, programate în acest exercițiu financiar, nici măcar nu vor începe, ceea ce este tragic. Actualul Guvern nu vrea să ia bani europeni pentru aceste spitale din ticăloșie, din incompetență și pentru că are alte interese, departe de cele ale românilor”. Dar, doar spunea. Prin 2016 Dacian Cioloş, cred că îl cunoașteți și pe el, a declarat într-o conferinţă de presă la Cluj că poate da o garanţie legată de construirea spitalului regional de urgenţă Cluj, respectiv că va exista finanţarea şi toată disponibilitatea din partea Guvernului ca lucrarea să poată să înceapă. Dar „garanția” nu prea a garantat nimic. Apoi Liviu Dragnea: „Vom construi un spital republican în București, mai mare ca AKH din Viena, și opt spitale regionale”. Și mai gogonată. Și dacă pentru fiecare politician pare ușor de zis, se pare că, cel puțin deocamdată, este imposibil de făcut. Deocamdată, toate promisiunile politicienilor noștri au fost după modelul: „Deșteptul promite, iar prostul crede”, pentru că nimic nu s-a făcut până acum și, se pare, nu se va face nici în viitorul apropiat.
Fără nici o excepție, guvernele din ultimii ani, indiferent de culoarea politică, au fost unite de aceeaşi promisiune din domeniul Sănătăţii - spitalele regionale, care însă nu au trecut de planuri de fezabilitate, proiecte de finanţare şi gestionare. Adică bani cheltuiți fără nici un rezultat, fără nici o finalizare. Guvernul PNL a propus de asemenea construcţia celor trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova, o investiţie totală de 1,6 miliarde de euro. Primii pacienţi ar urma să treacă pragul unităţilor medicale promise în 2027, dar specialiştii din domeniu spun că nici această promisiune din 2020 nu va trece de nivelul de plan.
Apoi bugetele pentru spitalele regionale s-au schimbat şi ele odată cu miniştrii care au venit la conducerea Sănătăţii. Astfel, dacă în 2015 premierul Victor Ponta anunţa că fiecare spital va costa câte 100 de milioane de lei, câţiva ani mai târziu s-a ajuns la suma de peste 500 de milioane de euro pentru fiecare unitate medicală. Rând pe rând politicienii au aruncat vina de la unii la alţii pentru eşecul din Sănătate, însă s-au cheltuit bani pentru studii de fezabilitate şi proiecte pe hârtie.
Faptul că nu avem spitalele promise ne costă în continuare vieți omenești, pentru că, după cum se vede, incompetența oamenilor politici poate ucide. Exemple: Colectiv, Maternitatea Giulești, acum Piatra Neamț și câte mai trebuie să se întâmple pentru ca acești așa-ziși „oameni politici” să înțeleagă că nu au intrat în politică doar pentru propria înavuțire, doar pentru prosperitatea lor și a celor apropiați lor, ci pentru a sluji poporul român. Acum ni se tot spune că vor face și vor drege, dar nu este altceva decât praf în ochi, versații politicieni în ale minciunii cunoscând foarte bine psihologia românului și bazându-se că acesta are „memoria scurtă”: românii vor uita, îi vor ierta și îi vor vota! Aceasta este politica pe care se bazează toți cei cuprinși în partidele politice din țara noastră. Fără nici o deosebire.
Trist este că tot ce s-a întâmplat la evenimentele cruciale semnalate mai sus și semnate cu sânge de român se mai poate întâmpla oricând în țara noastră. Rezultatele, aceleași: oameni nevinovați vor plăti cu viețile lor, iar politicienii se vor spăla pe mâini cu promisiuni sforăitoare. Nu doar că nu au fost în stare să facă spitale regionale, n-au fost în stare măcar să le aducă la standarde moderne pe cele care sunt. N-au fost în stare de nimic. Acum, marea majoritate a spitalelor din țară nu au aviz ISU și sunt la standardele rudimentare de acum zeci de ani în urmă... Oamenii acestei țări mor în continuare, sângele lor, în parte, este pe mâinile clasei politice, iar deocamdată vinovat este doar PSD-ul, în timp ce acei „curați lacrimă” ne umplu de promisiuni... Vom face și vom drege, vom... Când o să fie acest „vom”, nici Dumnezeu nu știe.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

P.S. Ca să nu vă mai îndoiți de „calitățile” pe care le au politicienii români, vreau să vă spun că, tocmai în aceste zile de mare tristețe, nimeni alții decât Victor Ponta și Gabriel Oprea își dau cu părerea despre tragedia de la Piatra Neamț. Ar fi mai bine să se abțină ori măcar să li se alăture și primarul „Piedone”, proaspăt ales primar de sector.