- Ţara arde şi baba se pieptenă! Pensionarii ţării mor de foame, parlamentarii noştri îşi acordă pensii de lux...
- Eu, Ştefan Popa Popa’s, în urmă cu 25 de ani, ca şi astăzi de altfel, înţelegeam, şi nu m-am schimbat, că pentru progresul acestei ţări şi pentru bunăstarea oamenilor m-aş fi înhămat la munca de parlamentar al României fără nici o pretenţie bănească. Este o adevărată onoare, absolută aş putea spune, menirea de a-ţi putea ajuta semenii şi ţara, menirea de a face bine neamului tău.
Spre tristeţea mea, am constatat că în aceşti 25 de ani care s-au scurs de la evenimentele din decembrie 1989 nici unul dintre cei care ne conduc nu vrea sub nici un chip să fie parlamentar neremunerat. Mai mult, doresc cabinete de lux, vile în Bucureşti şi prin staţiuni, vor mai multe vile ca să-şi „odihnească” câte o mână şi câte un picior, măcar în fiecare vilă, să aibă angajate un harem de secretare, cât mai multe maşini luxoase, drepturi nenumărate de zboruri du-te-vino cu avionul din banii poporului, cât mai multe delegaţii în străinătate, pentru ei, dar şi pentru amantele lor, şi, dacă s-ar putea, câte o căruţă de bani, dacă nu zilnic, cel puţin lunar.
- Delegaţiile pe care le fac, de cele mai multe ori, nu au nici un Dumnezeu...
- Cum nu!? Delegaţiile în străinătate trebuie să fie în cât mai multe locuri exotice, chiar dacă ţările respective nu sunt state parlamentare, deci nu au parlament şi nici ei ce căuta acolo... În altă ordine de idei, onor parlamentarii noştri n-au rezolvat nimic pentru ţară în toate peregrinările lor. Singurul lucru pe care-l reuşesc cu prisosinţă este să cheltuiască fără folos banii ţării. Singurul folos este cel personal, al lor, pentru propria distracţie...
- Da, dar aţi văzut ce legi „bune” diriguiesc pentru ţară?
- Glumiţi! După toate „vacanţele” acestea prin străinătate, nu mai vorbesc că şi „munca” lor în Parlament este o vacanţă şi un somn continuu, vin şi ne ţin lecţii de democraţie, cumpătare şi morală. Cheltuie sume incredibile de bani din averea naţională, bani care ar trebui justificaţi şi cheltuiţi cumpătat, pe excursii şi pentru propria distracţie. Aceştia trăiesc şi se distrează pe banii noştri. Singura lor problemă este cum să făurească legi care să-i recompenseze tot pe ei, pentru activitatea lor de bază din Parlament: somnul pe fotoliile de lux. Astfel, cu „minţile odihnite”, să poată să-şi acorde alte şi alte privilegii.
- Legea cu pensiile privilegiate...
- După toate cele arătate, s-au mai gândit că ar fi bine să-şi pună şi bătrâneţile la adăpost. Că doar se potriveşte: după tinereţe în huzur să aibă şi bătrâneţe liniştită, tot pe banii poporului. Astfel şi-au atribuit şi pensiile nesimţite... Ţara vuieşte, pe ei nici în cot nu-i doare! Şi, nu putem uita, aceste pensii nesimţite şi le-au acordat în condiţiile în care ceilalţi pensionari ai ţării abia au cu ce trăi de pe o zi pe alta.
Aceasta este culmea nesimţirii! Poporul acestei ţări, cu pensia săracă pe care o are, să ţină parlamentarii României cu pensii de lux.
Mai multă nesimţire de-atât nu se poate.
Petru Vasile TOMOIAGĂ
