Cine ar fi putut să-şi închipuie că între terminarea lucrărilor din centrul istoric al oraşului nostru şi fâneţele maramureşene şi de pe plaiuri moldave este o legătură directă şi indestructibilă? Nu prea mulţi, desigur. Dar priviţi, că este.
Lucrările stagnează tocmai acum, când este vremea lor mai mult ca oricând, şi ce credeţi dumneavoastră? Pe bază de fân! Îţi vine să te ştergi la ochi, să dai cu apă rece pe faţă şi tot nu prea pricepi situaţia din prima. Păi, cum pe bază de fân?! Uita-aşa! Plecară pietrarii să-şi cosească şi să-şi adune fânul, prin Maramureş şi Moldova...
Bine, dar contractul de vreo 15 milioane de euro s-a făcut cu fânarii? Se pare că da. Pentru că doar acum ies la iveală felul în care s-au făcut licitaţiile şi s-au atribuit lucrările... Iar ele se pare că au fost atribuite pe bază de „nutreţ”, de vreme ce vorbim de cosit de fân la o lucrare de asemenea amploare şi importanţă. După cum a afirmat domnul primar Nicolae Robu: „Lucrează puţini, e adevărat… Eu fac tot ce stă în putinţă pentru ca lucrările să ajungă la bun sfârşit în timp util, adică până la încheierea anului 2015. Mai mult de atât nu vă pot spune, pentru că lucrurile nu sunt sub controlul nostru”.
Dar al cui!? O fi vorba de extratereştri? Cine a făcut licitaţiile, cine a ales „câştigătorii”, cine a încheiat contractele, că banii neneacă îi va da Uniunea Europeană? Mai mult, edilul şef afirmă că... „e foarte greu să pui în practică proiecte”. Nu, zău? E greu şi să le pui în practică când îţi vin pe tavă, moştenire de la fostul primar...
Atunci cum vor fi posibile proiectele pe care la visaţi dumneavoastră, cu pasajele, podurile peste Bega şi mai ales metroul!? Purtătorul de cuvânt al municipalităţii timişorene, doamna Alina Pintilie, se lamentează şi mai avan: „Lucrările de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara se desfăşoară anevoios ca urmare a dificultăţilor cu care se confruntă antreprenorul general, societatea Romprest SA. Menţionăm că acesta a promis că, începând din această săptămână, lucrurile se vor schimba substanţial în bine”. Se vor schimba în bine? Ei, na! „Pe ce te bazezi?”, vorba lui Moromete. Pe vorbe, pe promisiuni? Nu se ţin ei de contract, dară-mi-te de vorbe... Vorba aceea: „Deşteptul promite, iar prostul crede!”, iar până la urmă „prostul” suntem noi, contribuabilii, cei care pun ştampila „VOTAT” şi tot speră în van.
A cam venit vremea faptelor, dragilor, şi nu a promisiunilor deşarte. M-am săturat de politruci care să vină şi să spună că „vom face” şi „vom drege”, vreau conducători care să-şi asume răspunderea şi pentru rele, şi pentru bune şi, mai ales, care să vină şi să spună „am făcut!”.
Pentru domnul primar poate pare „picantă” explicaţia cu plecatul la coasă al pietrarilor, dar pentru lucrările care stagnează ea este dezastruoasă, iar pentru timişorenii nevoiţi să străbată piaţa în halul în care este, mai mulţi ani, este de-a dreptul dureroasă, şi la propriu, şi la figurat.
Cât despre „pietrarii” care trăiesc din „fânărit”, spun că ar fi fost, desigur, mai bine ca domnul primar să „contracteze” lucrările cu cosaşi care să se priceapă la „pietruit”, că astfel poate o nimerea mai bine... Oricum, se vede că „pietrarii sunt cosaşi” după pietrele puse până acum... Cine are curiozitatea să treacă prin Piaţa Unirii poată să constate că pavajul nou pare mult mai prost făcut decât vechiul pavaj care mai poate fi admirat în aleile galbene ale pieţei, deşi are vechime în spate... Cel pus de cosaşi pare deja că are nevoie de reabilitare. Măi, să fie!
Petru Vasile TOMOIAGĂ
Sursa foto: myopinioncounts.co.nz
