Cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Ioan, miercuri, 28 septembrie a.c., în cripta mitropoliţilor de sub altarul catedralei mitropolitane din Timişoara, a fost oficiată slujba de parastas pentru mitropolitul Nicolae Corneanu la împlinirea a opt ani de la plecarea sa la ceruri. La acest moment comemorativ au participat preoţi şi cântăreţi catedrali, arhidiaconul pensionar Ioan Radu, fostul său secretar eparhial şi preotul Ionel Popescu, vicar eparhial.
După oficierea Parastasului, preotul Ionel Popescu a relevat câteva aspecte din slujirea mitropolitului care a păstorit pe clericii, monahii şi credincioşii bănăţeni mai bine de jumătate de secol (1962-2014).
Personalitate de frunte a vieţii bisericeşti, ierarh, teolog, traducător, patrolog şi om de cultură, mitropolitul Nicolae a scris o pagină însemnată în viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Banat.
Cu binecuvântarea sa au fost ridicate, renovate şi pictate multe biserici, înainte de 1989, au fost încadraţi la parohie, în aceeaşi perioadă, preoţi foşti deţinuţi politic şi deportaţi în Bărăgan. În tipografia eparhială, înzestrată cu aparatură modernă, au fost tipărite lucrări de Teologie, istorie şi de promovare a credinţei, multe dintre acestea avându-l ca autor pe mitropolitul Nicolae. Seminarul teologic de la Caransebeş s-a bucurat permanent de susţinerea materială şi spirituală a Ierar- hului de la Timişoara, atenţie deosebită fiind arătată studenţilor bănăţeni de la Institutul teologic de la Sibiu, unii din aceştia primind binecuvântarea sa pentru a studia peste hotare.
Om al dialogului, mitropolitul Nicolae a colaborat în chip pilduitor cu reprezentanţii cultelor şi ai comunităţii evreieşti din Banat, prin strădaniile sale fiind instaurat în Timişoara un climat de pace şi bună înţelegere.
Purtarea de grijă a mitropolitului Nicolae s-a extins şi asupra comunităţilor româneşti din Serbia şi Ungaria, pe care le-a vizitat în mai multe rânduri şi le-a sprijinit din punct de vedere material.
Fostului mitropolit îi revine şi meritul de a fi înfiinţat revista eparhială „Învierea”, de a fi transformat revista „Mitropolia Banatului” în „Altarul Banatului”, de a înfiinţa Facultatea de Teologie şi de a reactiva vechea Episcopie a Caransebeşului.
Intelectual rasat, mitropolitul Nicolae a dăruit lucrări importante Bisericii şi culturii române, pentru care a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.
După 1990, sub directa coordonare a mitropolitului Nicolae au fost puse bazele unei bogate activităţi filantropice a Bisericii în spitale, aşezăminte pentru copii şi vârstnici, penitenciar, au fost create cantine parohiale, case de tip familial şi au fost încadraţi preoţi în Armată şi Poliţie. De asemenea, au fost reactivate Asociaţiile creştin-ortodoxe „Oastea Domnului”, „Societatea Femeilor Creştin-Ortodoxe” şi au fost înfiinţate Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi în Timişoara şi Lugoj şi Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din oraşul nostru. Prin toate acestea şi prin multe alte realizări, numele mitropolitului Nicolae Corneanu este înscris, pentru totdeauna, în galeria vrednicilor ierarhi care au păstorit, cu har şi cu dar, pe românii ortodocşi din această parte a gliei noastre strămoşeşti.
Veşnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Preot Ionel Popescu, Vicar eparhial