Eroii și veteranii de război din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” au fost comemorați, sâmbătă, 20 august, la Timișoara, evenimentul fiind organizat cu sprijinul Catedralei Mitropolitane, al Muzeului Naţional al Banatului, al Brigăzii 16 Cercetare Supraveghere „Decebal” şi al Spitalului Militar de Urgenţă „Victor Popescu” din Timişoara. La Catedrala Mitropolitană din Timișoara, slujba de pomenire a fost oficiată de trei clerici ai Catedralei, în prezența câtorva urmași ai eroilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” și a câtorva credincioşi.
Evenimentul s-a încheiat în incinta castelului Huniade, acolo unde, la efigia dedicată eroilor și veteranilor de război ai regimentului a fost depusă o coroană de flori. În momentul în care s-a pus coroana de flori pe placa memorială de la Muzeul Banatului, onorul a fost dat de un ofițer (căpitan) din arma artilerie.
„Au lăsat în urmă un exemplu, prin jertfa lor pentru țară pe câmpul de bătălie, atât cât le-a permis instruirea și, mai ales, spiritul de sacrificiu pe care l-au avut. Au reușit să facă ceea ce a ținut de generația lor, pentru că ceea ce s-a pierdut în 1940, din jertfa de sânge a militarilor și ofițerilor, au reușit să repare, atât cât s-a putut, granița de vest, dar, în ceea ce privește granița de est, astăzi nu mai e cum a fost odată”, ne-a declarat istoricul timișorean Laurențiu Mioc, urmaș al unui erou din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever”, sergent Petru Cioban.
Evenimentul comemorativ este considerat cel mai vechi din Armata Română, fiind început înainte de 1989 de domnul Constantin Călina, fost colonel în Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever”. Sediul în care și-a desfășurat activitatea Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” a fost în castelul Huniade, aici având loc și momentele comemorative până în 1987, când, un secretar de partid a dat afară din Muzeul Banatului reprezentanții acestui regiment, pe motivul că nu aveau aprobarea partidului pentru a-și desfășura evenimentul. De atunci, totul a decurs într-un mod discret, pentru că nici partidul, nici securitatea nu vedeau cu ochi buni oamenii care se adună să vorbească despre un front antisovietic, când în țară, regimul comunist era în alianța tratatului de la Varșovia.
După 1990, eroii și veteranii de război din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” au continuat să fie comemorați fără a se opune cineva acestui moment, manifestările fiind organizate de colonel în retragere Constantin Călina, iar din 2012, domnul Călina nu a mai dorit să se implice în organizarea evenimentului comemorativ, în principal din cauza vârstei înaintate, din acel an, predând ștafeta organizării comemorării tânărului istoric Laurențiu Mioc.
„După ce l-am întâlnit pe domnul Călina și am stat de vorbă cu el, după ce-am stat de vorbă cu domnul Tătaru și, după ce-am stat, mai în detaliu, de vorbă cu bunicul și cu încă câțiva veterani de război care erau în Timișoara, mi-am dat seama că n-a fost un Regiment oarecare din Armata Română. Documentele militare sunt accesibile. Ele pot să fie consultate și ele confirmă (eu am reușit să le consult parțial, cu sprijinul Arhivelor Militare Române) participarea pe frontul de est, neîntrerupt, din 1941, până în 1944, pentru că, în ̓41, un divizion a fost dat regimentului 7 artilerie grea care era la Sibiu, iar în 1943 au avut un divizion care era baterie de coastă la Marea de Azov, iar în ̓44, la Paști, s-au întors pe frontul din Moldova unde au administrat, cred că, cea mai severă înfrângere din istoria armatei sovietice și spun asta dintr-un motiv simplu: eu n-am găsit-o menționată în istoriografia sovietică, deci pentru sovietici a fost o acțiune care nu există, și asta din cauza faptului că au fost, cu toate că au aruncat în luptă un nou tip de tanc, atât de ferm înfrânți, încât nu au avut nicio șansă. Acesta este purul adevăr, ceea ce dovedește calitatea trupelor și germane și române care-au fost implicate în această operație defensivă. Și spun un lucru, în anii ̓80, un general britanic (de la Comandamentul N.A.T.O. de la Mons) a fost pus să rezolve o problemă, cum anume facem față unei ofensive masive cu tancuri sovietice, și modelul luat de armata americană, pentru a face față unei potențiale ofensive cu blindate de către trupele sovietice a fost bătălia de la Târgu Frumos. Acolo armatele române și germane au rezistat armatei sovietice, cu precizarea că greul defensivei (aici vorbesc de blindate) a fost al trupelor germane, dar concepția defensivă a fost atât de bine pusă la punct, încât, din punctul meu de vedere, e posibil să reziste și astăzi”, a spus istoricul Laurențiu Mioc, referindu-se la Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever”.
Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” a fost înființați în anul 1923, în cazarma „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, după aceea a fost trimis în cazarma de la Florești, în județul Cluj, iar în 1940 s-a retras la Sibiu și, parțial, la Timișoara.
Axente Sever a fost unul dintre participanții la cea de-a treia adunare de pe Câmpia Libertății de la Blaj, desfășurată între 15 și 25 septembrie 1848 și s-a ocupat de instruirea tineretului înrolat în oastea populară. Printr-un decret imperial, Axente Sever a fost numit prefect în Prefectura Blajului, iar în calitate de prefect al Legiunii I Blăjana din oastea lui Avram Iancu, începând cu luna octombrie 1848-august 1849, s-a dedicat în totalitate luptei pentru dezrobirea națională și socială a românilor din Ardeal. Axente Sever a folosit artileria la 1848-1949, și, pentru că Regimentul 6 Artilerie Grea era unul compus de ardeleni și a fost întemeiați în cazarma „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, i-a fost dat acest nume „Tribunul Axente Sever”, încă de la înființare.
Regimentul 6 Artilerie Grea a participat la cel de-al doilea război mondial, atât în tabăra puterilor axei (Germania nazistă, Italia fascistă și imperiul Japoniei), cât și în cea a armatelor forțelor aliate (Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Rusia sovietică și U.S.A.), iar în dimineața zilei de 20 august 1944, când România încă se afla în război cu armatele aliate, pe aliniamentul Iaşi-Chişinău, armata sovietică a declanșat ofensiva, unii soldați căzând pe câmpul de luptă, iar alții au fost luați prizonieri de sovietici.
După 23 august 1944, soldații din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” au participat la evacuarea trupelor germane din Vale Prahovei, la capturarea coloanei militare germane care s-a retras din București, la eliberarea Transilvaniei de trupele maghiaro-germane, iar în 6 noiembrie 1944 s-au oprit la Nyíregyháza, după care au revenit la Florești.
Regimentul a participat la apărarea Timișoarei, în septembrie 1944 cu militarii care erau în garnizoana Timișoara, linia de comunicații Lugoj-Timișoara fiind asigurată de un detașament al regimentului (detașament condus de Colonel Alexandru Galgoți), cu misiuni vitale în acea perioadă, de a lupta împotriva eventualilor parașutiști, de a-i menține sub pază strictă pe membrii minorității germane din România (mai degrabă pe conducătorii acestei minorități), menținerea sub controlul trupelor române a comunicației Timișoara-Lugoj, pe care aveau să vină trupele sovietice.
Unitate de elită a Armatei Regale Române, ofițerii din Regimentul 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” au fost decorați cu ordinul „Crucea de Fier”, ordinul „Mihai Viteazul”, ordinul „Coroana României”, ordinul „Steaua României”, iar în anul 1949, Regimentul a fost desființat, în armată fiind introdusă reforma după modelul sovietic.
În activitatea lor, militarii din componența Regimentului 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever” s-au implicat în viața comunității și au dovedit umanitate, hrănind copiii orfani din zona frontului, iar la Timișoara s-au implicat în instruirea studenților de la Universitatea Politehnică și-au fost în relații cu inginerul Plautius Andronescu, rectorul Politehnicii Timișoara între 1941-1944.
În slujba de pomenire de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara s-au înălțat rugăciuni către Dumnezeu, pentru colonel Alexandru Cruceanu, colonel Alexandru Galgoți, colonel Alcipiade Carozzi, colonel Ioan Boca, colonel Iosif Cazimir, colonel Constantin Călina, colonel Ion Enescu, maior Emil Mircea Dumitriu, căpitan Grigore Vonica, eroii și veteranii de război din Regimentului 6 Artilerie Grea „Tribunul Axente Sever”, „pentru ca să li se ierte lor toată greșeala, în corpurile drepților ca să-i așeze, în sânul lui Avraam să-i odihnească, cu drepții să-i numere”.
Cornel Seracin
