La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Ca urmare a sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu, al sfetnicului său şi al celor patru fii ai săi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri, fiind stabilită, ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni (Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache) 16 august.
Conform Legii 134/2020, ziua de 16 august este marcată în fiecare an ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, prilej cu care Palatul Victoria va fi luminat în roșu în această seară, între orele 20 și 24.


„Chiar dacă acele vremuri în care lupta pentru supremație nu avea limite și nu punea preț pe viață, par demult apuse, vedem din păcate și astăzi, în întreaga lume, cum oameni nevinovați cad pradă violențelor pentru simplul motiv că împărtășesc altă credință. În plin secol XXI, asistăm încă la conflicte care opun religii, cărora le cad victime oameni simpli, nevinovați. Este dureros și ceea ce vedem, de aproape o jumătate de an, chiar lângă granițele României, cum o țară este decimată de o altă țară de aceeași credință, într-un război în care milioane de oameni mor sau sunt nevoiți să fugă din propriile case și au fost bombardate chiar și spitale, școli și biserici. Nimic nu justifică violența. Cu atât mai mult, credința trebuie să ne apropie și să punem viața pe primul plan. Această zi de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor reprezintă un îndemn la înțelegere și pace între oameni”, a declarat premierul desemnat al României, Nicolae Ciucă.


Constantin Brâncoveanu, domnitor profund ataşat intereselor Țării Românești, a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele sale), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc., și a fost un sprijinitor al culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt).

Cornel S.
Foto: www.crestinortodox.ro