Aniversare făloasă ca-n Banat
Cele şapte secole de viaţă şi istorie care apasă pe umerii beregsanilor şi comunei Beregsău Mare, aşezare cu tradiţie şi ştaif între comunele Banatului istoric, au fost sărbătorite cu mult fast, risipă de energie, generozitate şi fantezie, momentele culturale şi artistice alternând cu momente religioase de pioasă aducere-aminte. Sărbătoarea beregsanilor la ceas aniversar a fost una pe deplin reuşită, aşa cum se întâmplă atunci când autorităţile locale îşi aduc prinosul cuvenit, iar alături de ele fiii satului pun mână de la mână, uită de orgolii şi de „foncţii” şi într-o abnegaţie rar întâlnită luptă pentru pomenirea şi fala locului în care s-au născut, locului din care li se trag rădăcinile. Girul acestei aniversări l-au dat, fără tăgadă, sutele de beregsani, de la mic la mare, de la tineri la bătrâni, care au făcut neîncăpătoare, rând pe rând, sala Căminului Cultural ori Biserica din localitate, care au participat la Sfinţirea Troiţei şi a Monumentului „Beregsău 700”, care au vrut să arate că, la 700 de ani de la atestarea documentară a localităţii, aceasta este încă vie şi trăieşte prin ei.

Trăieşte prin ei, cei prezenţi, aşa cum a trăit vreme de secole prin cei care s-au stins şi cum va trăi în secolele următoare prin urmaşi. Beregsău Mare nu şi-a schimbat timp de şapte veacuri denumirea, chiar dacă, în timp, ea a fost scrisă în limbile puternicilor vremii, celor de la ocârmuire, dar s-a schimbat ca localitate, ca aspect şi nivel de trai, astăzi înscriindu-se cu fală bănăţeană îndreptăţită între comunele europene.
Prin grija Consiliului Local Săcălaz, personal a primarului Ilie Todaşcă, a Asociaţiei „Beregsău 700” a fiilor satului, constituiţi într-un comitet de organizare al cărui preşedinte a fost desemnat omul de televiziune Adrian Cireap a lu’ Luca, organizatori din care au mai făcut parte şi Alin Lazarovici a lu’ Sima lu’ Radinca, Marcela Slezuc a lu’ Creţi lu’ Rifta, Adelina Suciu a lu’ Boga, Sorin Doboşan a lu’ Scirban, Nicolae Crişan a lu’Năpăţâtu, Vasile Belmustaţă a lu’ Rateş, Alexandru Poenaru a lu’ Păsulă, Adrian Ghilezan a lu’ Lătureanu, Marian Barbură a lu’ Barbure, Sabin Iorgovan a lu’ Creti, Adrian Baboi a lu’ Zăbavă, Mirela Geatcu a lu’ Geatcu, Codruţ Prodan a lu’ Costa, Denis Cipoca a lu’ Muşcu, Eugen Crişan a lu’ Troncu, avându-l pe scenă, ca prezentator, pe Florin Mihoc a lu’Bulfă, întâlnirea de la Beregsău Mare prilejuită de aniversarea celor şapte secole de la atestarea documentară a localităţii a fost una cum rar ţi se întâmplă să afli.
Sarea şi piperul din prima zi a sărbătorii a fost omul de televiziune Florin Mihoc a lu’ Bulfă care, în rol de prezentator al spectacolului folcloric organizat la Căminul Cultural din Beregsău Mare, „şi-a adus aminte” de graiul neaoş pe care-l vorbeau odinioară bunicii şi străbunicii lui, precum şi de poreclele a o bună parte dintre beregsani, trecuţi la cele veşnice ori prezenţi în sală şi, aşa am aflat despre Moise Belmustaţă şi despre Dumitru Constantin zis Ţică a lu’ Cacamena. Spectacolul folcloric susţinut de tinerii din Beregsău Mare a avut loc cu participarea formaţiei condusă de Dejan Galetin şi a binecunoscuţilor solişti de muzică populară Ioan Dragomir zis Papu, Dorianei Tudor-Talpeş, Dumitru Stoicănescu, Petrică Moise şi Andreea Voica.
În debutul spectacolului au fost puse în lumină valorile locale, pe cât de tinere şi numeroase, pe atât de ambiţioase, şi, mai mult ca sigur, despre numele câtorva vom mai auzi, nu doar pe scena de la Beregsău Mare. Poezie în grai, cântece populare în interpretarea soliştilor vocali şi instrumentişti, dansuri populare ca la Beregsău şi glume, multe glume, potop de glume slobozite de Florin Mihoc, acasă la el. Sala Căminului Cultural a devenit arhiplină, aplauzele din ce în ce mai multe, atmosferă din ce în ce mai aprinsă. Beregsanii au încins, în sala Căminului Cultural, o horă mândră bănățană. Pe scena Căminului Cultural de la Beregsău Mare au urcat rând pe rând: orchestra alcătuită din Marian Radici - acordeon, Aleksandar Risteski - acordeon, Răzvan Simionescu - acordeon, Marian Barbură - saxofon, Denis Gruia - saxofon, Antonio Stiopon - vioară, Cătălin Prodan - orgă; David Cotu, Marco Goia, Laura Graici - care au prezentat sceneta „Tot paore-i mai binie”; Formația de dansuri „Sorocul” din Beregsău Mare, coregrafie Cătălin Prodan; Radu Badea, care a recitat poezia „Fotbalu’”; Alexia Forgaci, care a interpretat melodia „Ană, chică galbenă”; din nou Alexandar Risteski, care a interpretat la acordeon melodia „Pavele, Pavele”; Emanuel Radici - care a interepretat melodia „Bună seara, dragii mei”; Marian Barbură - care a interpretat, la saxofon, un colaj; Roxana Forgaci - care a cântat melodia „Toată lumea ar vrea să mor”; Denisa Radici - interpreta melodiilor „În Banat la mine-acasă” și „Iorgovan frumoasă floare”; Florin Bonțea - la saxofon, Simona Hrihor - solistă, care a interpretat melodiile „Sfinte sărbători frumoase” și „Satul meu ăl drag”; violonistul Antonio Stiopon; solistul vocal Adrian Jebelean. Programul artistic l-a încheiat tot orchestra de instrumentiști din Beregsău Mare.

Fiind prezent la frumosul program artistic desfășurat pe scena Căminului Cultural de la Beregsău Mare şi impresionat de numărul mare de tineri care au fost cuprinşi în program, primarul comunei Săcălaz, domnul Ilie Todaşcă, s-a adresat celor prezenţi: „Vă mulţumesc tuturor celor care sunteţi prezenţi la această minunată manifestare prilejuită de sărbătorirea a 700 de ani de la atestarea documentară a localităţii dumneavoastră şi cu acest prilej vreau să vă promit că atât eu, cât şi Consiliul Local Săcălaz vom sprijini aceşti tineri şi talentaţi artişti, ca ei să devină nu mai buni decât formaţia din Săcălaz, cum a spus domnul Florin Mihoc, ci chiar mai buni decât Ansamblul «Banatul»”.
Tot cu acest prilej a fost lansată şi monografia localităţii „Beregsău Mare, dragostea mea 1315 – 2015”, volum care a fost împărţit în mod gratuit tuturor celor prezenţi.
Sfințire de troiță și monument, Te Deum și simpozion „Beregsău 700”
A doua zi a manifestărilor prilejuite de aniversarea a 700 de ani de la prima atestare documentară a localității Beregsău Mare a debutat, dimineața, cu slujba de sfințire a troiței amplasate la intrarea în sat. Locuitorii satului au îmbrăcat straiele de sărbătoare și au pornit spre troiță. Primarul comunei Săcălaz, domnul Ilie Todașcă, a fost întâmpinat cu bucurie și a făcut deplasarea până la troiță într-o trăsură pregătită cum se cuvine. Alaiul a fost alcătuit din copii și tineri din comună, îmbrăcați în straie mândre bănățene. Coloana a fost însoțită și de doi călăreți, la fel, îmbrăcați în costume populare, dar și de o formație de instrumentiști, care a interpretat mai multe melodii tradiționale bănățene.
La troiță, preoții Semenic Sârbu și Aurel Radici au oficiat o slujbă de sfințire și s-au rugat pentru sănătatea locuitorilor de astăzi ai așezării. Cu smerenie, participanții la ceremonialul religios au rostit într-un glas rugăciunea „Tatăl nostru”.

Oamenii s-au îndreptat apoi spre centrul satului, unde, în fața Căminului Cultural, a fost dezvelit și sfințit monumentul „Beregsău 700”. Primarul comunei Săcălaz, Ilie Todașcă, s-a adresat participanților la eveniment și le-a urat mulți ani înainte tuturor locuitorilor din Beregsău Mare. El a mulțumit și organizatorilor, dintre care s-au remarcat Alin Lazarovici, Adrian Cireap și Florin Mihoc – ultimii doi fiind și amfitrionii spectacolului artistic și al simpozionului organizate cu prilejul împlinirii a șapte secole de atestare documentară a Beregsăului Mare.
Beregsanii și oaspeții lor s-au îndreptat apoi spre Biserica Ortodoxă Română, unde preoții Semenic Sârbu și Aurel Radici au oficiat un Te Deum. Sfântul lăcaș de cult s-a umplut de oameni, care au ascultat cu smerenie slujba religioasă oficiată cu acest prilej.
La fel de neîncăpătoare s-a dovedit a fi, mai apoi, și sala Căminului Cultural, care s-a umplut până la refuz de oamenii satului, veniți să participe la simpozionul „Beregsău 700” și pentru a-i asculta pe oaspeții invitați cu acest prilej. Au răspuns cu amabilitate invitației de a vorbi despre Beregsău Mare prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, prof. univ. dr. Ioan Hațegan, prof. Ioan Traia, prof. univ. dr. Ovidiu Papană. Alături le-au fost și primarul Săcălazului, domnul Ilie Todașcă, directoarea școlii din Beregsău Mare și alți invitați din sat. Au fost evocate momente importante din istoria localității, au fost evocați oamenii de cultură și dascăli, personalități care au reprezentat cu cinste localitatea și Banatul. S-a vorbit și despre obiceiurile din Beregsău Mare, cum ar fi nunta, o adevărată sărbătoare pentru întreaga comunitate.
Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, cunoscut printre beregsani, ca și printre ceilalți bănățeni, drept „Uica Niță”, după celebrul personaj pe care l-a întruchipat la Radio Timișoara, în cenaclul „Gura satului”, a vorbit despre monografia „Beregsău Mare, dragostea mea”, o lucrare amplă, care a reușit să surprindă multe momente din trecutul satului, povestite de chiar locuitorii săi. A fost o muncă asiduă, însă colectivul care a editat lucrarea a reușit să ofere locuitorilor de astăzi ai Beregsăului Mare, dar și urmașilor lor, o pildă despre viața acestei unite comunități. Nu în ultimul rând, vădit emoționat, profesorul Boldureanu le-a mulțumit beregsanilor pentru onoarea de a-l fi ales pentru a coordona colectivul care a redactat monografia, dar și pentru cinstea pe care i-au făcut-o invitându-l să vorbească în fața locuitorilor așezării.
Istoricul prof. univ. dr. Ioan Hațegan a înlăturat, în cuvântul domniei sale, suspiciunile privind „vechimea” satului Beregăsu Mare, confirmând chiar faptul că – așa cum istoria de multe ori a dovedit-o – localitatea este chiar mai veche de 700 de ani, în urmă cu șapte secole fiind consemnată doar atestarea în documentele vremii. Un alt lucru interesant dezvăluit de reputatul istoric bănățean a fost acela că Beregsău Mare nu și-a schimbat denumirea în cei șapte sute de ani de existență! Chiar dacă a fost scrisă în felurite moduri, în funcție de naționalitatea celor care redactau acte ori lucrări cu referire la Beregsău Mare, denumirea a rămas, peste vremuri, aceeași.

Prof. Ioan Traia, de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, cunoscut autor de monografii, a vorbit despre personalitatea profesorului confesional Emerich Andreescu, născut în Timișoara anului 1844. Printre alte localități în care a predat, profesorul Andreescu s-a aflat și la Beregsău Mare, unde s-a remarcat rapid în viața comunității. De personalitatea dascălului confesional se leagă apariția unor publicații în limba română, menite a deschide sufletele și mințile bănățenilor, dar și editarea unor manuale școlare. Ca o sugestie, profesorul Ioan Traia i-a îndemnat pe beregsani să caute, la Timișoara, mormântul ilustrului dascăl confesional și să marcheze printr-o placă comemorativă faptul că Emerich Andreescu a servit cu dăruire școala și comunitatea din Beregsău Mare.
În cadrul simpozionului, organizatorii au acordat și câteva plachete aniversare, una dintre ele fiindu-i înmânată primarului comunei Săcălaz, domnul Ilie Todașcă, împreună cu mulțumirile organizatorilor pentru sprijinul material și moral acordat pentru ca acestei sărbători să nu-i lipsească nimic.
De asemenea, oamenii de televiziune Adrian Cireap și Florin Mihoc au primit și ei câte o plachetă, la fel cum a primit și Alin Lazarovici, „Cel mai adevărat beregsan”, așa cum scria pe distincție.
Într-un colț al sălii Căminului Cultural, prof. univ. dr. Ovidiu Papană a amenajat o expoziție cuprinzând instrumente muzicale vechi, pe care beregsanii le-au putut admira și fotografia.
Ziua a continuat cu o întâlnire a fiilor satului, la care, în jurul meselor, au participat numeroși locuitori și invitați. Nu a lipsit din meniu papricașul – de porc și de oaie, pentru care beregsanii sunt renumiți, ori ștrudelele cu ludaie sau brânză. Givanul s-a întins pe durata întregii zile, marcând astfel încheierea unei sărbători mândre, pe care beregsanii au trăit-o cu fală îndreptățită.
Petru Vasile TOMOIAGĂ și Anton BORBELY

