Eveniment

Timp de două zile, în 3 și 4 august, Nițchidorful a sărbătorit 230 de ani de la înființarea sa, printr-o manifestare amplă, la care au participat atât locuitorii de astăzi ai aşezării, cât şi oaspeţi din Germania - locuitorii de odinioară ai comunei.Evenimentul, impresionat prin amploarea lui, dar şi prin valoarea sufletească, a strâns laolaltă şvabii care au locuit la Niţchidorf alături de actualii cetăţeni ai comunei. Veniţi în locurile natale de la mii de kilometri, germanii s-au întors pe meleagurile bănăţene pentru a aniversa 230 de ani de la întemeierea satului Niţchidorf. Organizatorii evenimentului au fost Asociația Șvabilor din Nitzkydorf (HOG Nitzkydorf), Asociația Șvabilor din Germania e/V, Primăria și Școala Gimnazială din Nițchidorf. Au fost prezenţi la însemnata sărbătoare, pe lângă primarul comunei, domnul Ioan Maşcovescu, şi înalţi oaspeţi germani, domnii Hartmut Koschyk MdB, deputat din Germania, și Peter-Dietmar Leber, președintele Asociației Șvabilor Bănățeni din Germania, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, domnul Titu Bojin, subprefectul de Timiş, domnul Zoltan Marossy, şi deputatul minorităţii germane din Parlamentul României, domnul Ovidiu Ganţ. 

Trebuie să amintim că „inima” acestei întâlniri a fost familia Gerber, doamna Hella şi domnul Franz, care au fost şi prima pereche de Kirchweih. 

Din neguri de istorie

Localitatea Nițchidorf a fost colonizată în cel de-al treilea val al colonizării șvabilor în Banat, „Dritten Schwabenzeug”, în perioada împăratului Iosif al II-lea. În vara anului 1785 coloniștilor germani le-au fost repartizate primele case. Coloniștii erau veniți, în cea mai mare parte a lor, din provinciile Lorena, Palatinat, Trier, dar și din alte părți ale Germaniei. Și la Nițchidorf, ca și în celelalte localități bănățene colonizate, a fost valabil proverbul, impus de realitățile acelor vremuri: „Pentru primii moartea, după aceea suferința și abia mai târziu pâinea”. După zeci de ani de muncă, a urmat un timp de prosperitate, care a dus la înflorirea comunei. Evenimentele majore din secolul XX, reprezentate de războaie, deportare și dictatura comunită au contribuit la exodul șvabilor.Nițchidorful de astăzi este o comunitate în creștere. Dacă până acum nu a fost sărbătorită aniversarea localității, din motive obiective, în acest an actualii locuitori i-au întâmpinat cum se cuvine pe foștii locuitori, stabiliți acum în alte zări, pentru a marca distinct cei 230 de ani de la prima atestare documentară a satului.

Întâlnirea de la şcoală

Deschiderea oficială a evenimentului aniversar a avut loc la Școala Gimnazială din Nițchidorf. Au luat cuvântul primarul comunei, Ioan Mașcovescu, și directoarea Școlii Gimnaziale, Emilia Marta.Dr. Hella Gerber, președinta HOG Nitzkydorf, a făcut o prezentare a celor 230 de ani de istorie ai localității, iar prof. Tiberiu Buhnă-Dariciuc a punctat reperele importante ale istoriei școlii din localitate. Momentul a fost urmat de o întâlnire de suflet, cea a absolvenților promoției 1970 a școlii din Nițchidorf, pusă la cale de dipl. Ing. Franz Gerber și părintele Sorin Ghilezan.La ora prânzului, în 3 august, a avut loc inaugurarea Muzeului Școlii Gimnaziale din Nițchidorf și s-au vernisat mai multe expoziții de fotografie: „Pe urmele Hertei Müller, scriitoarea și laureata cu Premiul Nobel” (autor Herbert Zirk, Biberach, Germania), „Nițchidorful văzut prin lentilă” (autori Alexandru Zarin și prof. Tiberiu Buhnă-Dariciuc) și „Fântânile din Nițchidorf” (autor pictorul Puiu Marinescu).

În sala festivă a școlii s-au desfășurat lucrările simpozionului „Nițchidorf în oglinda literaturii”, iar mai târziu s-a lansat și lucrarea „Monografia Școlii Nițchidorf (1785-2015)”, autor prof. Tiberiu Buhnă-Dariciuc. Invitat la eveniment a fost Balthasar Waity, scriitor și ziarist din Timișoara. Lansarea a fost completată de o expoziție ce a cuprins studiile monografice dedicate Nițchidorfului, reunite sub titlul „Moștenirea culturală a Nițchidorfului”.

Gazde și invitați au participat apoi la dezvelirea unei plăci aniversare dedicate împlinirii a 230 de ani de învățământ la Nițchidorf, iar apoi au efectuat o vizită la Fundația Socială „Stern der Hoffnung”.

Un moment emoționant a fost și vizita la cimitirul satului, unde invitații au depus coroane de flori la mormintele înaintașilor lor.Seara, de la ora 18, la Căminul Cultural a avut loc o serbare, în centrul căreia au fost persoanele care au împlinit 60 de ani.Pe tot parcursul zilei, în diferitele momente ale evenimentului, muzica a fost asigurată de „Musikkapelle Banater Schwaben Augsburg”.

La primărie, cu imnuri şi drapele româneşti şi germane

Ziua de 4 august a reînviat o tradiție multiseculară germană, și anume sărbătoarea de Kirchweih. La ora 10, participanții, îmbrăcați în costume tradiționale, alături de fanfara din Augsburg, au defilat prin sat. Au participat Ansamblul folcloric german „Banater Rosmarein” din Timișoara, Formația de dansuri germane din Buziaș, foștii locuitori ai Nițchidorfului, îmbrăcați în port șvăbesc, Ansamblul folcoric românesc din Nițchidorf. La ora 10:30, participanții i-au invitat la sărbătoare pe primarul localității, domnul Ioan Maşcovescu, pe preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, domnul Titu Bojin, pe subprefectul de Timiş, domnul Zoltan Marossy,  pe domnul Hartmut Koschyk MdB, deputat din Germania, pe domnul Rolf Maruhn, consulul Germaniei la Timișoara, și pe domnul Peter-Dietmar Leber, președintele Asociației Șvabilor Bănățeni din Germania, oferindu-le frumosul simbol de Kirchweih, mărul cu rosmarin. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Germaniei, timp în care pe cele trei catarge din faţa Primăriei Niţchidorf au fost înălţate drapelele României, Germaniei şi Uniunii Europene. Cu acest prilej, primarul comunei Niţchidorf, domnul Ioan Maşcovescu a precizat: „Trebuie să vă mulţumesc tuturor că aţi binevoit să onoraţi invitaţia noastră şi aţi venit la sărbătoarea comunei Niţchidorf într-un număr atât de mare. Vreau să mai spun tuturor celor care au plecat cu ani în urmă din comuna noastră şi au ales să trăiască în alte locuri că sunt bineveniţi şi că sunt acasă la ei. Niciodată nu i-am uitat şi nu i-am crezut altfel decât locuitori ai comunei noastre. Nu trebuie să uităm că strămoşii lor, cu 230 de ani în urmă, au întemeiat localitatea Niţchidorf”.

Domnul Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş s-a adresat şi el celor prezenţi: „Este un moment special astăzi în comuna Niţchidorf. Numeroşi etnici germani, care au locuit odinioară pe aceste meleaguri, au revenit, pentru câteva zile, ca împreună cu actualii cetăţeni ai comunei să participe la sărbătoarea a 230 de ani de la punerea pietrei de temelie a comunei Niţchidorf. Delegaţia germană condusă de domnul Hartmut Koschyk MdB, deputat din Germania, a avut ocazia ca timp de câteva zile să facă mai multe vizite în judeţul Timiş şi să vadă, să cunoască modul în care pe aceste meleaguri au trăit în bună înţelegere românii cu etnici germani, maghiari sau sârbi. Banatul a fost întotdeauna o Europă în miniatură în care s-a trăit în bună înţelegere indiferent de etnie, Timişul dând întodeauna exemplu de ce înseamnă multietnic, multicultural şi multiconfesional. Un bun exemplu a ceea ce spun este şi întâlnirea de astăzi, când etnicii germani şi români sărbătoresc împreună. De aici, de la Primăria din Niţchidorf, în faţa căreia pe trei catarge flutură drapelele României, Germaniei şi Uniunii Europene, vom pleca împreună la Biserica Ortodoxă Română, după care ne vom îndrepta spre Biserica Romano-Catolică, unde va avea loc o slujbă dedicată acestui însemnat eveniment”. 

Întâlnirea de la bisericile Ortodoxă şi Catolică

În sunetul fanfarei, oaspeţii, invitaţii şi oficialii, împreună cu perechile de Kirchweih, s-au îndreptat spre Biserica Ortodoxă Română din Niţchidorf, unde au fost întâmpinaţi de preotul paroh Laurean Popa şi de preotul Sorin Ghilezan, care s-a adresat oaspeţilor în limba germană şi le-a urat bun-venit. De aici, perechile de Kirchweih s-au îndreptat spre Biserica Romano-Catolică din Nițchidorf, unde a fost oficiat un Te Deum, de către Prea Cucernicul Părinte Monsenior Nicolae Lauș, director de Cancelarie la Episcopia Romano-Catolică Timişoara, preotul paroh la Biserica Romano-Catolică din Buziaş, Vodila Szilard și arhivarul Episcopiei Romano-Catolice Timişoara, Călin Claudiu Sergiu. După slujba religioasă a fost dezvelită o placă memorială, pe frontispiciul Bisericii Romano-Catolice din Niţchidorf, în memoria episcopului Sebastian Kräuter (1922-2009), dr. teolog Franz Kräuter (1920-1986) și dr. phil. Franz Kräuter (1885-1969). Cu acest prilej, doamna dr. Hella Gerber a făcut o scurtă prezentare celui care a fost episcop Sebastian Kräuter.

După acest moment, în sunetele fanfarei, patru perechi de Kirchweih au depus patru coroane de flori și la monumentul eroilor.

Dansul de Kirchweih şi impresii de la sărbătoare

După întâlnirile care au avut loc la bisericile din localitate, în fața Căminului Cultural a început Kirchweih-ul. Participanții au urmărit dansuri tradiționale germane și au putut participa la întrecerea de „Kegeln”, joc cu popice, specific acestei sărbători. S-a dansat în ritmuri de polcă, fiind licitat, conform tradiţiei, pomul de Kirchweih, baticul şi 

pălăria.Seara au fost onorați câștigătorii de „batic și pălărie” și de „berbec” (câștigătorul jocului de popice”, iar de la ora 20 a început dansul, la Căminul Cultural, în acordurile „Musikkapelle Banater Schwaben Augsburg”.La masa festivă de la Căminul Cultural a luat cuvântul domnul Hartmut Koschyk MdB, deputat din Germania: 

„Rămâne în sufletul meu ceva ce nu am să uit: defilarea grupului şi a perechilor de Kirchweih înspre Biserica majorităţii creştine, în cea ortodoxă şi întâmpinarea preotului Sorin Ghilezan, care ne-a vorbit în limba germană – preotul ortodox fiind un fost coleg din şcoală al domnului Franz Gerber. Am fost împreună la Biserica catolică, unde iarăşi am fost primiţi cu o căldură sufletească, pe care am întâlnit-o, sincer să fiu, numai în Banat. Mulţumesc domnului primar, echipei lui care a ajutat, dar şi populaţiei române din Niţchidorf, vă mulţumesc din suflet pentru ceea ce aţi făcut pentru oaspeţii dumneavoastră. Doresc să mulţumesc de asemenea artiştilor care au participat la această întâlnire. Mulţumim tuturor, şi, în special, oaspeţilor din Germania, care şi-au sacrificat o parte din concediu să fie prezenţi aici, alături de noi. 

Sesizez un lucru care ne emoţionează la fel. De fapt, sunt trei lucruri: ţinutul natal, credinţa şi armonia, lucruri de care mi-am dat seama tocmai la vizita aceasta şi vă rog să păstraţi această tradiţie şi să o transmiteţi mai departe.Ne aflăm într-o regiune care a dat lumii doi laureaţi ai Premiului Nobel.Am avut plăcerea, prin intermediul parlamentarului Ovidiu Ganţ, de a fi invitat în casa tatălui lui Stefan Helm şi, sincer să fiu, m-am bucurat de generozitatea şi prietenia cu care am fost primit. Ar fi bine ca aici, la Niţchidorf, să ne întâlnim odată şi cu Herta Müller, cea mai importantă fiică a satului”. 

Tot cu acest prilej a luat cuvântul şi domnul Peter-Dietmar Leber, președintele Asociației Șvabilor Bănățeni din Germania: „De ce am sărbătorit împlinirea a 230 de ani de la înfiinţarea comunei Niţchidorf şi nu am sărbătorit  200 de ani sau 225 de ani, pentru că aceste cifre erau mai importante? Când s-au împlinit 200 de ani ne aflam în plină dictatură, iar locuitorii germani din Niţchidorf îşi făceau bagajele cu dorinţa de a părăsi România comunistă. Cei care trăiţi astăzi în Niţchidorf v-aţi dat seama, abia după ce consătenii dumneavoastră au plecat, ce pierdere aţi suferit. Dar, pe de altă parte, trebuie să recunoaştem un alt lucru, şi anume că aceia care au plecat în Germania abia poate ulterior şi-au dat seama ce au pierdut plecând din Niţchidorf sau din Banat. La început, au avut probleme legate de integrarea în societatea germană şi poate ulterior şi-au dat seama, nu numai cei plecaţi din Niţchidorf, dar şi ceilalţi emigranţi din Banat, că trebuie să-şi menţină identitatea culturală, neuitând de unde au plecat, meleagurile în care s-au născut.Trebuie să recunoaştem că suntem, împreună, pe drumul integrării într-o Europă unită, dar sesizăm că şi generaţia tânără se interesează din nou de zona Banatului sau zona de unde provin. Este îmbucurător că generaţia tânără, de aici, de la şcoală, este preocupată de istoria locală, care nu trebuie uitată”.

În cuvântul său, primarul comunei Niţchidorf, domnul Ioan Maşcovescu a precizat: „Mulţumesc pentru onoarea de a avea invitaţi deopotrivă pe toţi locuitorii comunei Niţchidorf. Şi pe cei care au acum domiciliu în Germania, dar au rămas cu sufletul în comunitatea noastră. Cu aceştia din urmă avem colaborări multianuale. Cu doamna Herta Müller, într-o bună zi, poate ne vom întâlni. În anul 2009, la nivel de Consiliu Local, s-a emis o hotărâre privind acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al comunei Niţchidorf doamnei Herta Müller. Aşteptăm acea zi a întâlnirii, într-un cadru precum cel de la această sărbătoare, pentru a-i înmâna personal distincţia.

Istoria Niţchidorfului este extrem de bogată. E greu de parcurs, pentru mine, care nu cunosc limba germană. Realizez, însă, aspectele esenţiale. Niţchidorful s-a înfiinţat în 1785, în baza unui plan cadastral într-un cadru patrat, cu străzi paralele. Aşa a fost realizat atunci, aşa este şi acum. Obligaţia noastră este ca, faţă de ceea ce am moştenit, să reuşim să păstrăm. Pentru aceasta, ne-ar trebui rânduiala, ordinea şi execuţia nemţească, să-i spun aşa”.

S-au înmânat premii şi s-au adresat felicitări atât din partea română, cât şi din partea germană. Festivitatea s-a încheiat într-o atmosferă caldă, de înţelegere şi  prietenie.

Petru Vasile TOMOIAGĂ