- Domnule primar, care sunt noutăţile administrative în comuna Lovrin?
- Aşteptăm rectificarea bugetare, pentru cota de cofinanţare la proiectele pe care le avem în derulare prin PNDL. Aici întâmpinăm probleme, deoarece cota de confinanţare este destul de mare; proiectele sunt începute şi dorim să le ducem la final. Am avut mai multe proiecte prin PNDL, un program care pentru mine a însemnat un avantaj. În ciuda discuţiilor care sunt la nivel naţional sau judeţean, cum că PNDL nu ar fi fost un program bun, eu spun că, dimpotrivă, este foarte bun. Dacă nu ar fi existat acest program, nu s-ar fi făcut nimic la sat. Ar fi fost foarte greu să implementezi un proiect, dar aşa s-au putut face multe lucruri bune. Că s-au mai făcut şi greşeli ori alţii au mai „călcat pe bec” şi au făcut tot felul de lucruri, e drept. Dar cei care au făcut asemenea fapte să răspundă pentru ele. Să nu fim puşi toţi primarii în aceeaşi oală, să ni se spună că banii sunt pentru primari sau pentru „baronii locali”. E o jignire la adresa primarilor. Organele de control să vină şi să-şi facă datoria, să verifice, iar cei care au încălcat legea, să răspundă pentru asta. Întotdeauna primarii sunt vinovaţi. Haideţi atunci să lucrăm fără primari. Cine să conducă comunităţile? Să le conducă Bucureştiul? Întotdeauna se arată cu degetul spre primari. Dar se se arate cu degetul spre ei şi pentru lucrurile bune pe care le fac, pentru toate investiţiile şi toată lupta aceasta pentru a aduce bani în comunitate, care se duce la nivel naţional. Toată lumea are nevoie de apă curentă, de trotuare, de canalizare. Sunt lucruri normale. Dar am ajuns să ne bucurăm în secolul XXI dacă reuşim să facem un kilometru de trotuar. Revenind, prin PNDL am avut un proiect important de asfaltare a tuturor străzilor. Astfel, pot spune că în Lovrin toate străzile sunt asfaltate. Am realizat, cu acest prilej, şanţurile, podeţele şi accesele spre gospodării. Am avut proiectul de alimentare cu apă, iar acum lucrăm la cel de canalizare şi staţie de epurare, la cea din urmă licitaţia fiind încheiată de curând. Ar mai fi piaţa din Lovrin, care este cea mai mare din zona de vest. Prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) avem un proiect de modernizare a acesteia, pentru că au trecut deja 12 ani de când ea a fost făcută. Aici vine atâta lume, încât a devenit prea mică. În ceea ce priveşte ştrandul termal, aici am făcut investiţii din fonduri proprii, pentru că nu am avut din altă parte. Ca o particularitate, apa termală de aici nu este amestecată, ci ea vine direct de la sondă. Noi doar o răcim printr-un sistem de cascadă. Este foarte bună din punct de vedere terapeutic. Am fost zilele trecute la ştrand şi am avut o discuţie cu nişte oameni care au venit de destul de departe, pentru că aici vin din Vrancea, Vaslui, Galaţi, Brăila, şi care au spus că au mai încercat şi alte ape termale din staţiuni renumite din ţară pentru apele termale - Olăneşti, Căciulata, Felix -, dar cea mai bună apă este la Lovrin.


- De câte ori pe săptămână funcţionează piaţa la Lovrin?
- O singură dată: duminica, de dimineaţă, de la orele 5-6, şi până la ora 14. Vin însă 5-6.000 de oameni. Cum spuneam, avem un proiect la CNI, în valoare de vreo şapte milioane de lei, prin care vom acoperi o parte din piaţă şi să o modernizăm în totalitate. Dorim să oferim condiţii cât mai bune atât pentru comercianţi, cât şi pentru cumpărători. Vor fi modernizări şi la hala cu alimente, cu vitrine frigorifice şi tot ce e necesar.


- Alte investiţii aveţi în plan?
- Avem două investiţii mari în proiect. Am discutat şi cu Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, despre Centrul de Recuperare Medicală, care urmează să deservească întreaga zonă, nu doar din Lovrin. Al doilea proiect este cel de alimentare şi încălzire cu apă geotermală. E un proiect pe fonduri europene şi sper ca până la sfârşitul acestei luni să semnăm contractul la Ministerul Fondurilor Europene. Proiectul se află acum în faza de evaluare şi ne-au fost solicitate câteva clarificări.


A consemnat Petru Vasile TOMOIAGĂ