Comuna Şandra devine prima unitate administrativ-teritorială din judeţ care va avea un sistem de încălzire centrală pe bază de apă geotermală. Despre acest proiect, dar şi despre altele – încheiate sau în curs de finalizare ori în stadiu iniţial – am stat de vorbă cu Luchian Savu, primarul comunei.

- Domnule primar, toată lumea aşteaptă mult vehiculata rectificare bugetară. Vă număraţi printre edilii care sunt nerăbdători în această privinţă?
- Aşteptăm cu mare nerăbdare promisa rectificare bugetară, care trebuia să vină în august dar se pare că va veni luna aceasta sau chiar în octombrie.Trăim cu speranţa că va veni, pentru că, în mod deosebit, aşteptăm această rectificare pentru a ne putea cofinanţa proiectele începute. În rest, cheltuielile de funcţionare, la nivelul Primăriei Şandra, le-am asigurat din resurse proprii. Din veniturile pe care le are primăria, aş spune că până în acest moment ne-am descurcat.
Aşa cum s-a promis, la rectificare va fi o anexă în special pentru cei care implementează proiecte pe fonduri europene – cum este şi cazul nostru –, care vor beneficia, cum spuneam, de sprijin pe partea de cofinanţare a acestor proiecte.


- Ce proiecte aţi reuşit să finalizaţi în ultima perioadă pentru comuna dumneavoastră?
- Am finalizat mai multe, cam tot ce am avut pe agendă. Pe fonduri europene am avut construirea unei capele funerare. Prin programele PNDL 1 şi PNDL 2 am reuşit să încheiem proiectele pe care le-am accesat. Au fost proiecte foarte generoase pentru comună. În linii mari, mă declar mulţumit şi de stadiul de implementare a proiectelor, şi de proiectele pe care le avem pentru a continua dezvoltarea locală.
Amintesc aici, la capitolul proiecte finalizate, cel de asfaltare a străzilor şi realizare a acceselor la gospodării, a rigolelor şi podeţelor. În Şandra, în acest moment, a mai rămas de asfaltat o stradă, apoi mai este PUZ-ul nou şi câteva străzi în Uihei, satul aparţinător.
Am reuşit să modernizăm iluminatul stradal în întreaga comună, inclusiv în PUZ-ul nou.
La capitolul proiecte în lucru amintesc unul foarte important, în valoare de 4,5 milioane de euro, partea noastră de cofinanţare fiind de 2%. Proiectul se află în faza de licitaţie şi, spre bucuria mea, s-au înscris destule firme şi s-au depus oferte. Este vorba despre două foraje cu adâncime de 1.400 de metri pentru apă geotermală – care nu ar însemna un efort deosebit, însă e vorba şi despre o staţie termică geotermală, iar aici lucrurile se complică puţin. Termenul de realizare a proiectului este de trei ani. Am ales să scoatem proiectul la licitaţie astfel încât proiectarea şi execuţia să fie, să spun aşa, la pachet. În primă fază, când proiectul se va finaliza, se va asigura încălzirea cu apă termală a instituţiilor publice – Primărie, biserici, sală de sport, şcoală, cămine culturale. Suntem primii din judeţul Timiş care implementăm un asemenea proiect. În a doua fază ne propunem să asigurăm şi încălzirea localităţii, având în vedere că în Şandra sunt blocuri. Pe verticală se merită o astfel de investiţie. Nu ştiu însă cât de rentabil va fi pentru celelalte gospodării, având în vedere răspândirea pe orizontală a locuinţelor. În blocuri sunt în jur de 240 de apartamente, astfel că se merită o astfel de investiţie.


- Intenţionaţi să profitaţi de aceste ape şi pentru a crea un ştrand, o bază de agrement?
- În prima fază doresc să realizăm un ştrand cu două bazine în aer liber, iar apoi, după sistemele de la Mako (Ungaria) sau din Austria să facem un ştrand acoperit, cu apă geotermală.


- Concret, ce alte proiecte mai aveţi în vedere?
- S-a adjudecat licitaţia pentru sala de sport, urmează să eliberez autorizaţia de construire şi să dau ordinul de începere a lucrărilor. Mai am un proiect ce vizează realizarea de piste de biciclete. Sper să reuşim legarea acestora de Polul de Dezvoltare al Timişoarei – zona metropolitană. Pentru Şandra proiectul este realizat, din Şandra până la Uihei, spre Bulgăruş, cu finalitate în Jimbolia.
Mai avem şi alte proiecte, însă aşteptăm să vedem sursele de finanţare şi programele prin care putem accesa fonduri pentru acestea. Aşteptăm, din acest punct de vedere, deschiderea Programului „Anghel Saligny”. Mulţi nu înţeleg, dar PNDL a fost un lucru bun pentru satul românesc. Sunt localităţi care s-au dezvoltat foarte mult. S-au mai realizat drumuri, s-au făcut şcoli, cămine culturale. Acum s-a schimbat un pic faţa satului românesc. Nu existau programe pe fonduri europene pe care ar fi putut să le acceseze comunele din România.
Vă dau exemplul Şandrei. Pentru canalizare trebuia să externalizez serviciul şi să ne înscriem la Aquatim, iar apoi urma să aşteptăm până demara compania procedura. Dacă eşti localitate sub 2.000 de locuitori nu puteai accesa fonduri pentru un astfel de serviciu ori, dacă primeai, primeai o sumă din care, eventual, realizai o staţie de epurare. Pentru mine PNDL a fost de un real ajutor, pentru că am reuşit să pun la punct localitatea din punctul de vedere al asfaltărilor şi am reuşit să rezolvăm şi reţeaua de apă în comună. Când am ajuns primar, în satul aparţinător nu era apă curentă. Acum avem o staţie de tratare a apei performantă, în ceea ce priveşte calitatea apei. Am schimbat, de asemenea, 40 de kilometri de conductă de alimentare cu apă, cu tot cu hidranţi, ceea ce eu spun că e ceva.

A consemnat Petru Vasile TOMOIAGĂ