Primarul comunei Şag, domnul Venus Oprea, a păstorit comuna vreme de patru mandate şi a stat în preajma ei mai bine de două decenii... O viaţă de om s-a pus în slujba şi interesul şăgenilor şi acest lucru se vede prin realizările care înscriu localitate printre cele de frunte ale Banatului. Cu patru ani în urmă am fost în opoziţie cu domnul Oprea, făcând campanie unui alt candidat pentru primăria Şag... Atunci am putut să constat că primarul în funcţie nu este doar un bun gospodar şi un iubitor al oamenilor locului, ci şi un fin om politic, în toate disputele pe care le-am avut necoborând sub nivelul bunului simţ, lupta fiind una pe realizările din comună şi principii. Nu mi-a purtat ranchiună, cum de altfel nici eu nu-i port, iar astăzi, tocmai când primarul de Şag ar putea câştiga la pas, fără nici o problemă, cel de-al cincilea mandat, renunţă şi se autointitulează „primar pensionar”. „Vreau să predau ştafeta tinerilor, eu doar să-i îndrum din postura de consilier, bineînţeles, dacă vor dori acest lucru. În viaţă trebuie să ştii şi să câştigi, şi să pierzi. Eu vreau să mă retrag în glorie, acum când oamenii încă mă vor, nu când vor da din colţ în colţ. E mai bine aşa”. Primarul Venus Oprea este un bărbat în plină putere, energic şi hotărât. Plecarea lui de la conducerea comunei este o pierdere reală... Partidul în schimb ar putea să-l folosească la o scară superioară şi să-l propună consilier judeţean, pentru că Venus Oprea, pe când partidul era mic şi avea doar 7-8%, câștiga primăria Şag cu peste 80%... Primarul a fost cel care a tras partidul după el şi niciodată invers.

Este hotărât şi ştie ce vrea, cum harnic şi hotărât a fost întreaga viaţă. „Eu plec, mai spune primarul, dar plec împăcat pentru că ştiu ce am lăsat în urma mea, ştiu de la ce stadiu am luat comuna Şag cu ani în urmă şi unde o las astăzi”.

 

- Cum stați cu infrastructura la Șag? 

-  Aş putea spune că Șagul este una dintre comunele cu toate străzile asfaltate. Mai avem două-trei străduțe laterale care nu s-au asfaltat, de vreo 500 de metri, dar pentru care am  prevăzute sume anul acesta. Vor fi şi ele asfaltate. E pregătit deja caietul de sarcini. Apoi Șagul va deveni 100% asfaltat. Pe întreaga comună este vorba de 33 de kilometri cap-coadă, iar de anul trecut am demarat turnarea celui de al doilea strat de asfaltare, începând cu strada I și strada a II-a. Va urma să refacem şi drumul de la mecanică, drumul de la Peciu Nou până în centru, în zona cartierului nou, este vorba de 2 kilometri. Deci Șagul trece la al doilea strat de asfaltare, comparativ cu alte comune, cu toate că suntem o comună cu un buget nu foarte mare. Dar, am reușit prin chibzuirea banilor și prin modul în care am atribuit lucrările, fiind toate prin licitaţie, conform Legii Achizițiilor Publice. Nu am făcut încredințări directe nici la 30.000, nici la 100.000, toate s-au făcut cu licitație închisă, în plic, și prețurile au scăzut foarte mult. Pot spune că sunt mulțumit şi de preţurile la care am atribuit lucrările, dar şi de calitatea acestora. 

Desigur, străzile care sunt asfaltate de vreo 15 ani e și firesc că trebuie reasfaltate. Eu văd că drumurile județene se fac tot la doi ani, la București în fiecare an, eu am străzi care sunt făcute de 16 ani și nu este nicio groapă pe ele. Au fost făcute de calitate. De exemplu drumul la mănăstire are opt ani și dacă mergeți pe el, o groapă nu este, iar aceasta e o zonă pe care se circulă cu capacitate mare, cu peste 20 de tone. Deci drumul este făcut de calitate. La licitație am lucrat cu vreo trei firme. La noi firmele care vin, se înscriu și câștigă sunt aproape mereu altele. 

- Cum staţi cu aleile pietonale?

- În comuna Șag, pe partea dreaptă, am făcut anul trecut peste doi kilometri. Anul acesta, am prevăzut patru kilometri, pe partea stângă. Deci trotuare sunt începând cu zona nouă, cu cartierul nou, Chicago. Pe strada I, pe strada a II-a, a III-a, a IV-a, sunt toate cu pavaj, urmând anul acesta să mai facem patru kilometri. Sper că în trei ani Șagul va avea și pe stânga, și pe dreapta trotuare, iar în proiectele pe care le avem intersecțiile sunt toate cu podețe. Ne-am gândit că odată ce facem trotuarul să facem și podețele. 

- Apă, canal?

- La apă nu se pune problema, comuna Șag a început un proiect din 2000 de când sunt primar, pe Hotărârea de Guvern 577, avem 25 de kilometri de rețea de apă cu conducte din polietilenă. Avem și cea mai modernă stație de captare, tot pe OG 577, valoarea ei fiind de un milion de euro. Deci comuna Șag poate să consume apă de la rețeaua potabilă. Nu mai are un metru de conducte din fier, toată rețeaua comunei este nouă. Atât în zonele noi, în cartierele noi, cele două PUZ-uri de 17 și de 21 de hectare, cât și în vatra satului, 270 de hectare.

- Lăsați o zestre serioasă următorului primar și comunei.

- Ceea ce îi las, să fie în stare să întrețină, nu trebuie să mai facă prea multe. În comuna Șag, începând de la infrastructura de drum, apă, gaz şi terminând cu modernizarea instituţiilor de învăţământ, mă refer la grădiniță nouă cu program prelungit, modernă, avem ceea ce ne trebuie. La noua grădiniţă am început de la 70 de copii și avem 120 acum. Ceea ce mă îngrijorează este faptul că, dacă numărul de copii crește la grădiniţă, scade la școală. Aici este o problemă, am discutat-o și în consiliul de administrație. Dacă la grădiniță sunt create condiții și prețul pentru un copil pe o lună este de 160 de lei, cu trei mese, cu dormit, e foarte convenabil. Există o oarecare atracție și pentru cei din oraș. Și atunci am surpriza că din 30 de copii care termină grupa la grădiniță, rămân 10-12 la şcoală. Aici nu e în regulă. Se pune problema şi la sistemul de învățământ. Nu vreau să ajungă și Șagul ca Giarmata Vii. Giarmata Vii nu mai are clasele I-IV, toți copiii se duc la Dumbrăvița. Asta am analizat în consiliul de administrație. Dar știți cum e, profesorii se scuză și spun de capacitatea copiilor. Dar îmi pun întrebarea de ce la Timișoara au luat peste media 5, sau 6, 7 și la Șag iau doar 1 şi 2?  Deci problema este și în sistemul de învățământ. Ca să rămână copiii în școlile apropiate trebuie să avem performanță, numai vedeți că la inspectorat performanța unui profesor nu se măsoară decât în salariu și că face cele patru ore. Dar nu se măsoară în rezultat. De exemplu, un angajat din primărie dacă nu-și face munca e penalizat și nu-și primește salariul, pe când la un profesor rezultatul muncii nu se vede, deci nu e cuantificat. Singurele școli care se vor descalifica și vor rămâne fără elevi vor fi școlile care au rezultate slabe. Pentru că părinții, vedeți în oraș, la Loga sau la Pedagogic, se bat, e concurență, se înființează clase. De ce oare? Pentru că profesorii sunt buni. Cu toate că la nivel de comună primăriile alocă foarte mulți bani pentru școli, față de oraș. De exemplu eu am alocat dublu față de suma care a venit pentru elevi. Pe lângă banii pe care îi dăm la cheltuieli materiale de întreținere, primăriile cheltuie foarte mulți bani pentru întreținere și reparații la școli. De exemplu eu anul trecut pentru învățământ am folosit cel puțin 20% din buget. Anul acesta cred că am 25%, întrucât vrem să cumpărăm școala greco-catolică veche, împreună cu terenul, că nu era al nostru, și să rămână a comunității ca să ne putem dezvolta. Dacă nu era a noastră noi nu puteam să facem investiții în școală, dar acum s-a rezolvat.

- Ce se mai aude de groapa de gunoi?

- Îmi aduc aminte că prin 2004, 2008, toți primarii care candidau închideau groapa de gunoi. Noroc că am intrat în Uniunea Europeană și au venit normele europene impuse și prin programul integrabil de gestionare a deșeurilor, împreună cu Consiliul Județean, s-au accesat bani europeni atât pentru deponia ecologică nouă, cât și pentru închiderea celor vechi. Deci acesta este un merit al primăriilor, al Consiliului Județean și al conducătorilor care ne-au integrat în Uniunea Europeană. 

- Acum ce se va face? Văd că este zonă verde…

- Conform legii și perioadei de post închidere, este monitorizată de Agenția de Mediu, cu obligația operatorului de a gestiona și de a pune bani pentru întreținere 10 ani. Noi am predat-o printr-un contract Consiliului Județean, că dacă nu o predam, nu puteau să acceseze bani europeni, nu puteau să facă investiţii. Dar eu zic că e un lucru bun. Am mai văzut şi altele prin ţară şi cred că avem un proiect reuşit. Problema e să vedem mai departe. Că la început facem un lucru bun, dar să vedem cum îl întreținem timp de 10 ani. Acum groapa este închisă, se află sub supraveghere video. Groapa de gunoi a fost o frână pentru comuna Șag, pentru că nu ne-am putut dezvolta. Mă bucur, pe de altă parte, că Șagul nu a fost o comună industrială, pentru că este mai mult una rezidențială. În ultimul timp, încercăm să eliberăm între 20 și 30 de autorizații de construcție.

- Aveți una dintre cele mai frumoase arene de sport din județ...

- Am fost sportiv, fotbalist la Șag, și îmi place sportul. Chiar și acum, la 65 de ani, mai dau în minge. Având în vedere faptul că suntem aproape de Timișoara, nu am vrut să ne lăsăm mai prejos. Avem cea mai bună bază sportivă din județ, după Poli, lucru recunoscut și de cei de la clubul amintit. Doresc ca la arenă să fac și instalația de nocturnă, la fel ca la Poli, pentru ca aici să se poată juca fotbal până la nivelul Diviziei B. Eu am investit în sport, nu am așteptat bani de la Guvern să-mi facă o sală de sport „cutie de chibrituri”. Avem o sală modernă, cu spații de cazare, spații de pregătire fizică, cu loje pentru arbitri și pentru invitați... Le mulțumesc consilierilor și cetățenilor din comună că au înțeles demersurile noastre. Se spune că la fotbal și politică se pricepe toată lumea. Au mai fost și voci care au bârfit, însă nu ele reprezintă Șagul. Comuna este reprezentată de oamenii care m-au votat timp de patru mandate. Acum, că nu mai candidez, sper ca oamenii să se îndrepte spre un tânăr care este capabil și care eu cred că-mi va duce proiectele la capăt. Eu nu voi conduce din calitate, să spun, de primar pensionar. Îi voi îndemna pe cetățenii comunei să aleagă, cum se spune, omul potrivit pentru locul potrivit, fără să țină cont de culoarea politică a acestuia.

Dacă îmi aduc aminte, acum câțiva ani, am candidat din partea unui partid cotat în sondaje la 7%. Eu câștigam cu 80% la Șag. Aici s-a ales omul, nu partidul. De fiecare dată când am candidat n-am obținut procente mai mici de 50%. Întotdeauna am câștigat detașat și sper că n-am făcut comuna de râs.

- Ați fost primar patru mandate. Vă gândiți la această perioadă cu seninătate. Chiar ați spus, mai înainte, „primar pensionar”. Este mare lucru ca, la un moment dat, să te desprinzi de acest post. Înseamnă că sunteți mulțumit de ceea ce ați făcut...

- Așa este. Sunt mulțumit de ceea ce am făcut și sunt împăcat cu gândul. Sper, cam 90% în procente, ca persoana pe care o voi sprijini și care a lucrat lângă mine – este consiler local, o persoană tânără – va veni în locul meu și îmi va duce mai departe proiectele. Nu pentru mine, ci pentru comunitatea noastră. Nu mă voi retrage de tot. Fiind pensionar, voi avea mai mult timp, de aceea cred că aș fi un bun consilier local, pentru a fi alături de el încă patru ani, să-i predau, din mers cum se spune, ștafeta. O primărie nu se poate preda într-o singură zi, ci necesită timp. Tânărul de care vă vorbesc este secretar la o firmă foarte mare, are studii încheiate de teologie, are 35 de ani și este consilier în acest mandat – tatăl său a fost și el consilier două mandate – cunoaște comuna, este născut aici. Noi am făcut un sondaj corect și am mers pe ce vor cetățenii, nu pe ce vrea primarul sau liderii de la partid. Iar acest sondaj ne-a arătat că Daniel Precup este agreat. Să știți că nu am decis de unul singur pe cine să sprijin. În comună sunt mai multe grupuri de cetățeni, mulți cetățeni care au o influență foarte mare. M-am sfătuit cu peste 30 de locuitori ai comunei Șag, înainte de a lua această decizie. Am mers pe schimbul de generații, pe tineri, însă cu precizarea că și ei au nevoie de cei mai în vârstă și cu experiență. Sunt primari care chiar și ieșiți la pensie mai țin cu tot dinadinsul să rămână în primării. Pe de altă parte, sunt adeptul conceptului de a te retrage în plină glorie.

- Care sunt proiectele care vor începe la Șag în 2016 și a căror derulare este prevăzută și pentru perioada următoare?

- Avem un buget pentru dezvoltare de 3,5 milioane de lei. Avem în proiect extinderea primăriei, realizarea unei remize de pompieri, nocturna de la stadionul de fotbal, terenurile din zona mănăstirii – unde comuna Șag s-a extins cu 270 de hectare –, am asfaltat drumurile de la mănăstire și am intabulat peste 7 kilometri de drum, vrem să pietruim toate drumurile, introducem curentul electric, gaz deja există. Dacă noi nu facem investiții și nu dezvoltăm zona, să știți că investitorii nu vin. Pentru a se atinge un procent de 100% în privința construcțiilor este nevoie ca și primăria să facă ceva, însă în baza legii. Și fac o precizare pentru toți cei care mi-au reclamat faptul că unele drumuri sunt proaste: noi nu putem, ca primărie, să facem investiții în drumurile private. Noi acționăm în baza legilor făcute de cei pe care i-am ales și care, odată aleși, uită să vină să ne întrebe ce probleme avem. Cine știe cel mai bine administrația? Primarul, cel care pleacă de jos... 

A consemnat Petru Vasile TOMOIAGĂ