Anul acesta (mai exact în luna octombrie) se împlinesc 45 ani de la trecerea la cele veșnice a ilustrului profesor, scriitor (poet, publicist, traducător), jurnalist, redactor, editor și istoric român bănățean Ion Stoia-Udrea. El s-a născut la 25 decembrie 1901, în localitatea Greoni, judeţul Caraş-Severin. A urmat şcoala primară şi o parte din studiile gimnaziale în satul natal. Cursurile liceale şi le va face la Biserica Albă (azi în Serbia), Braşov şi Lugoj, iar cele universitare, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (între 1920-1924). În anul şcolar 1924-1925, a funcţionat ca profesor la Balcic (azi în Bulgaria) şi din 1925 până în 1927, a fost angajat pe un post de profesor la Liceul „General Ion Dragalina” din Oraviţa.
Începând cu 1925, a îndeplinit funcţia de redactor la „Opinia noastră” din Oraviţa, iar în 1926 – câteva luni – a fost la Viena pentru cercetări istorice referitoare la istoria României. Aceste investigaţii le va continua periodic (în intervalul cuprins între anii 1927- 1930), în arhivele din Viena şi Budapesta. Tot în această perioadă el a urmat cursuri de actorie şi regie în Germania, la München şi Berlin. În intervalul 1930-1931, Ion Stoia-Udrea va funcţiona ca redactor la ziarul „Vestul” din Timişoara. Începând din luna mai 1932, în Timişoara, editează gazeta „Vrerea”, care, din anul 1933, a devenit revistă săptămânală de informare politică, economică şi culturală. Aceasta îşi va înceta apariţia în anul 1938, fiind interzisă datorită faptului că Ion Stoia-Udrea s-a manifestat plenar ca membru în „Comitetul provizoriu” al „Ligii împotriva războiului”. Va fi reînfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, când va apărea, sporadic, o scurtă perioadă, până în 1947. Atunci a fondat şi Editura „Vrerea”.
În 1948, gazeta „Vrerea” este suprimată din ordinul autorităţilor comuniste, care în anul următor îl vor aresta, de altfel, şi pe Ion Stoia-Udrea. Eliberat din închisoare, în anul 1950, remarcabilul om de cultură se va retrage în satul natal, Greoni, după care va reveni cu domiciliul în Timişoara, ca în cele din urmă să se stabilească definitiv la Greoni, unde se va stinge din viaţă, la 13 octombrie 1977, astfel că anul acesta (2022) comemorăm 45 de ani de la moartea sa.
A fost unul dintre întemeietorii cenaclului literar-cultural-artistic, improvizat în Cafeneaua Spieluhr din Timişoara, care a stimulat dezvoltarea vieţii spirituale a oraşului. Aici, Ion Stoia-Udrea, împreună cu scriitorul Virgil Birou (1903-1968) şi sculptorul Romulus (Romul) Ladea (1901-1970) au constituit valorosul grup, cunoscut sub numele de „Trifoiul cărăşan”.
Personalitate puternică, polivalentă (poet, publicist, traducător, jurnalist, editor şi istoric), Ion Stoia-Udrea s-a bucurat de recunoaştere ca scriitor, fiind pus la locul cuvenit în cadrul istoriei literaturii. Din păcate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu el ca istoric, căci lucrările sale istoriografice nu au fost valorizate până în prezent (aşa cum ar fi meritat), decât într-o foarte mică măsură. Opera (selectiv): Biserica gr. [eco]-ort. [odoxă] din Lipova, monografie, Timişoara, 1930; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Editura „Vrerea”, Timişoara, 1936, 335 p.; Marginale la istoria bănăţeană, Editura Institutului Cultural de Vest, Timişoara, 1940, 127 p.; Ghidul oraşului Timişoara, Editura Institutului Cultural de Vest, Timişoara, 1941, 134 p.+39 anexe; Studii şi documente bănăţene de istorie, artă şi etnografie, vol. I-II, Editura „Vrerea”, Timişoara, 1943; Veacul de foc, poem dramatic, Editura „Vrerea”, Timişoara, 1945; Răscoala ţărănească din Banat de la 1738-1739, Editura „Unirea Patrioţilor”, Timişoara, 1945, 56 p. Referinţe: Gheorghe Juma, Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin¸ Reşiţa, 1976, p. 48-51; Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităţilor timişene, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1996, p. 263-264; Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Editura Timpul, Reşiţa, 1998, p. 239-240; 134; Mircea Şerbănescu, Timişoara, memorie literară 1919-1947 - istorie literară şi amintiri, Editura Augusta, Timişoara, 2000, p. 39-45; Dicţionar al Scriitorilor din Banat (concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005, p. 708-710; Tiberiu Ciobanu, Ghidul Banatului, în Monografism bănăţean. (Istoria medievală a Banatului reflectată în monografii alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea), Editura Eurostampa, Timişoara, 2008, p. 69-73; Idem, Ion Stoia-Udrea, în Istoriografia românească din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, p. 247-266, 318-320; Idem, Istoria Banatului medieval reflectată în opera lui Ion Stoia-Udrea, în „Studii de Istorie a Banatului”, XXXII-XXXIII (2008-2009), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009, p. 236-246; Idem, Ion Stoia-Udrea (1901-1977), în Cărturari români cu preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului. Cuprinderi biobibliografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, p. 131-134, 183-184; Idem, Ion Stoia-Udrea (1901-1977), în Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, vol. II, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, p. 78-92, 272-274.
Conf. univ. dr. Tiberiu CIOBANU, membru de onoare al Academiei Pontificale Internaționale Mariane de la Vatican
