Asociația Culturală „Acasă, la Murani” a organizat, în 2 octombrie, spectacolul „Marius Munteanu”, în amintirea unuia dintre cei mai proeminenți poeți în grai bănățean, eveniment aflat la a doua ediție, după ce doi ani nu s-a organizat din cauza pandemiei.
Manifestarea a debutat cu imnul asociației, melodia „Iorgovan, frumoasă floare”, a regretatului Petrică Moise.
Sorin Dinea a rostit cuvântul de deschidere al manifestării: „Acest eveniment este organizat prin contribuția personală a membrilor Asociației «Acasă, la Murani». De aceea doresc să-i mulțumesc fiecărui membru în parte. Prin implicarea fiecăruia am dovedit faptul că putem să ne asemănăm cu paorii cei de dinaintea noastră, bunicii noștri, acei oameni liberi care știau să se adune și să susțină faptic și financiar diferite proiecte ale satului lor. Iată, Marius Munteanu ne iubește pe toți și vă mulțumește. În sufletul lui Marius Munteanu aveți cu toții un loc. Vă mulțumesc tuturor pentru faptul că suntem împreună, să invocăm acel ceva inefabil și sublim care se cere a fi”.
Diana Urzică a prezentat în continuare festivalul, iar participanții l-au putut asculta, prin intermediul unei înregistrări audio, pe Marius Munteanu recitând poezia „Buna bună”.
Evenimentul a continuat prin cuvântul lui Adrian Jigovan, reprezentant al Centrului de Agrement Domeniile Murani, care a asigurat că evenimentele culturale din localitate vor beneficia de fiecare dată de sprijinul Domeniilor Murani.
Florina-Ariana Colgia, membră a Asociației „Acasă, la Murani” și a „Asociației pentru Vorbirea Bănățană”, a vorbit și în calitate de coorganizator al evenimentului: „Nu pot decât să le mulțumesc gazdelor noastre că s-au gândit să facă o adunare la care participăm cu mic, cu mare, paori și domni. Ceaica Marius cred că merită mult mai mult decât putem face noi acum, adică să ne strângem o sută de oameni. Ceaica Marius este printre cei mai mari și cu siguranță cel mai liric poet pe care l-a dat Banatul. Vă mulțumesc că v-ați gândit să faceți ceva pentru ceaica Marius. Am găsit aici, la «Acasă, la Murani», o comoară pe care s-au gândit să nu o piardă. Au făcut o carte în care și-au scris vorbele lor. Cred că aceasta e comoara. Cartea se numește «Cuvintele neamului meu». Mi-am dat seama că la bănățean neamul e mult mai mare: e aici, în Banatul de pustă, în Banatul de munte, ba în Timoc și în Voievodina. Cei din Voievodina se țin cu inima de noi să nu le dăm drumul și să nu pierdem Banatul. Mai mult decât noi, ei își doresc să nu pierdem Banatul. Aș vrea să le mulțumesc încă odată la toți cei care s-au implicat în acest eveniment, la cei care au venit aici. Fiecare dintre dumneavoastră ați găsit pe scaun un ziar. E foaia «Cununa», o foaie scrisă în grai bănățean, pe care domnul Vasile Linția și-a dorit-o de zece ani. S-a străduit să găsească în toți acești ani oameni care să scrie la ziarul «Cununa». Așa am făcut ziarul și am început să scriem. Pe măsură ce am scris ne-am dat seama că este de scris pentru câteva sute de ani de acum înainte. Nu putem scrie într-o foaie sau într-o carte, am putea să scriem o bibliotecă despre Banat și cultura lui. Ca să fii bănățean trebuie să înțelegi Banatul, trebuie să-l ai în suflet. Noi asta am vrut să facem în ziarul «Cununa», să aducem o parte din sufletul fiecărui paore și o parte din sufletul fiecărui sat, pentru ca cei care văd ziarul să îl țină ca pe o comoară. Nu știu dacă reușim așa cum ne dorim, dar încercăm. Vă doresc tuturor să încercați să faceți ceva și noi vă sprijinim cu tot ce putem. Vă doresc să aveți Banatul în suflet în fiecare zi și tot ce lucrați, să lucrați pentru binele și frumosul tuturor”.
Fiu al satului Murani, vicepreședintele Asociației Culturale «Acasă, la Murani», vicepreședintele Uniunii Jurnaliștilor din Banatul Istoric, primarul comunei Liebling, ing. Ioan-Gheorghe Munteanu a rostit și el un cuvânt în fața audienței: „Onorată asistență și onorați invitați, dați-mi voie să vă mulțumesc că ați venit la a doua ediție dedicată unchiului meu, Marius Munteanu. Am puține emoții, pentru că văd lângă mine valori culturale, scriitori, profesori, dansatori, instrumentiști și soliști vocali. Când am venit acum acasă la Murani, am venit cu sufletul deschis, cu toate că sunt conducător de obște în altă localitate. Aș fi vrut ca și în satul meu să fie un cap luminat care să se implice mai mult în activitățile culturale. Să nu uităm că dacă nu ne păstrăm tradițiile, obiceiurile, graiul, ca națiune, ca popor, ne autodesființăm. Am o satisfacție deosebită când vă văd aici, împrejurul nostru, colegi, neamuri. Sper ca începând cu aceste manifestări în memoria lui Marius Munteanu să continuăm în fiecare an, să avem mai mulți invitați. Având în vedere că și eu, cu câțiva ani în urmă, am lucrat la Opera Română din Timișoara, am stat de givan cu foarte mulți oameni de cultură și sunt foarte mândru de asta. Mulțumesc organizatorilor, mulțumesc gazdei, domnului Sorin, le mulțumesc dansatorilor, copiilor care vor recita poezii în grai bănățean, dar și consătenilor, prietenilor și oamenilor mei de suflet din Murani”.
Părintele protopop Mircea Silaghi, reprezentant al Mitropoliei Banatului, a fost invitat apoi la microfon: „Îmi amintesc cu mult drag de prima ediție a acestei manifestări. De obicei, noi suntem foarte pricepuți la a iniția proiecte și pornim cu mult entuziasm. Însă puține dintre proiectele noastre trec și testul timpului. Mă bucur că, iată, după acești doi ani în care nu a fost posibil să ne revedem, cu ajutorul lui Dumnezeu, acest proiect continuă, se amplifică, se extinde prin efortul și bunăvoința organizatorilor, dar și prin participarea dumneavoastră. E limpede că acest proiect de suflet trece testul timpului și, cu ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu, sunt convins că se va dezvolta și va include noi activități, pe aceleași coordonate ale graiului bănățean, ale culturii și etosului bănățean, pe care mă bucur să le văd puse în valoare. Din partea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, din partea bisericii, le dorim organizatorilor multă sănătate”.
Părintele Claudiu Răducu locuiește de 30 de ani în Murani și s-a declarat bucuros că se reînvie prin astfel de manifestări graiul bănățean. „Toate învățăturile noastre de viață și credință au venit prin graiul nostru. Dacă graiul nu-l păstrăm, nu mai păstrăm identitatea. Suntem, cum spunea odinioară Petre Țuțea, oameni care venim de nicăieri și pleacă spre nicăieri. Dacă ne gândim la ceea ce spunea foarte frumos Constantin Noica despre poporul român, și anume că avem un fel de a fi pe care îl traduca printr-un cuvânt specific, «feldeință», adică felul de a ființa al românului în general ține foarte mult de portul, graiul și tradiția lui. Iar cel mai bogat port, cel mai bogat dialect se vede aici și mă bucur că dăinuie. Sunt și eu aici adoptat, să spun așa, și vă mulțumesc mult pentru asta și nădăjduiesc ca Sorin să aibă mereu lângă el oameni ca dumneavoastră și să adunați alături tot mai mulți oameni, iar tinerii să se apropie tot mai mult de tradiție, să stea câta să givănească. Să ne revedem peste ani nu doar noi, ci să fim sute peste sute, mii peste mii și la un moment dat să generăm și în satele din jur, în întreg Banatul, o asemenea mișcare care a început aici, iar acest festival să devină o tradiție cel puțin zonală”.
Vasile Todi, președintele Uniunii Jurnaliștilor din Banatul Istoric, președinte fondator al revistei „Banatul”, a fost invitat de organizatori să rostească și el câteva cuvinte: „Preaonorați părinți, doamnelor și domnilor, distinși primari, astăzi am străbătut cel mai lung drum din viața mea: de la mine de acasă, la... mine acasă. Este pentru prima dată când vin la mine acasă în Murani, descoperindu-mi aceste legături. Vreau să mulțumesc unui pilon de nădejde al acestei sărbători, domnului Ioan-Gheorghe Munteanu, unui om cu har al scrisului, domnului Sorin Dinea, vreau să-l felicit totodată un poet remarcabil în grai bănățean, primarul vetrei regale de la Săvârșin, domnul Ioan Vodicean; îl felicit nu numai pentru prezență, ci și pentru gestul generos al domniei sale de a aduce un număr destul de mare de cărți, cea de-a patra ediție a volumului de poezie pe care printr-un gest de aleasă filotimie de poet le va oferi gratuit celor care își doresc un autograf și un volum de poezie în dialect bănățean. Maestrul Cornel Ungureanu m-a corectat odată și mi-a spus că putem vorbi deja de un dialect bănățean, și nu doar de un grai bănățean. E un imens pas înainte. Tototdată, mulțumesc și soției mele, Elena, care și-a modelat programul zilei sale de naștere și bine a făcut, pentru că niciodată nu cred că și-ar fi sărbătorit într-un asemenea cadru, cu atâția oameni în jurul ei, ziua ei de naștere. Mulțumesc și strămoșilor mei care acum 300 de ani au pornit din sudul Albaniei, dintr-un oraș splendid, Moscopole, care la vremea aceea număra 70.000 de locuitori, pentru a veni și de acasă până acasă. Am să vă amintesc câteva nume dintre cele pe care le cunoașteți: Gojdu, neamul Mocioneștilor, baronul Sina, Dumba și așa mai departe. Ei bine, datorită lor, mă aflu astăzi aici, pe acest pământ binecuvântat, împreună cu dumneavoastră, bucuros că neamul acesta al Banatului nu va pieri niciodată, iar dovada vie este că aveți asemenea scriitori talentați, poeți remarcabili. Aș vrea să remarc mesajul pe care am înțeles că vor să-l transmită organizatorii vlăstarelor tinere și pe care și dumneavoastră îl veți transmite copiilor și nepoților dumneavoastră: pe acest pământ binecuvântat al Banatului, prin vrednicia locuitorilor săi, orice frunză de dud, cu timp și răbdare, se preschimbă mereu într-o rochie de mătase”.
Profesorul și poetul Vasile Livius Ianoșev le-a mulțumit organizatorilor pentru faptul că l-au invitat și la această a doua ediție a evenimentului de la Murani. „Am venit demult în comuna Pișchia, în 1966. De atunci am crescut 42 de generații de copii din Pișchia, Murani, cele două Bencecuri, ba chiar și din comunele învecinate. Sunt mândru de acest lucru. Sunt mândru când văd în ochii multora dintre dumneavoastră acea scânteie de bunătate pe care vreți să mi-o transmiteți și mie atunci când spuneți «Bună ziua, domnule director», «Bună ziua, domnule profesor». Inclusiv primarul Ioan-Gheorghe Munteanu a fost unul dintre vlăstarele care a crescut sub privirea mea. Și nu numai el. De data aceasta, mă bucur încă odată pentru faptul că mă aflu aici. Să știți că la prima ediție am scris cartea «Murani 700 de ani». La a doua ediție am făcut o altă carte, «Marius Munteanu, poetul reper al poeziei dialectale românești», iar la a treia ediție, așa cum am promis, am pregătit, deși nu este numele meu pe ea, o altă carte: «Opera poetică a lui Marius Munteanu în literatura dialectală», care conține toate poeziile publicate de Marius Munteanu în diferite momente ale activității sale. A apărut sub egida lui Ioan Viorel Boldureanu, coordonator de comentarii fiind eu. De ce sunt legat de Murani și de Marius Munteanu? A fost directorul meu la Școala Normală de Învățători din Timișoara. De atunci am început să mă leg de acest om, care într-adevăr a fost și un părinte și un îndrumător. În 1966, când am venit la Pișchia, am fost prieten cu acest mare om care a fost Marius Munteanu, care a venit la mine ori de câte ori a avut drum pe la Murani. De aceea îmi fac o datorie de onoare considerându-mă un epigon nevrednic al lui Marius Munteanu”.
Festivalul „Marius Munteanu” din acest an a alocat un foarte important segment al manifestării poeziei în grai bănățean. Au recitat poeții Vasile Livius Ianoșev, Mirela Iacob (fiica lui Ionel Iacob Bencei), Dimitrie Tesan, Aurel Ghirocean, Florina Ariana Colgia, Ioan Manzur, Ioan Vodicean, Adrian Gerhard, Dezdemona Toma Rusoaie, Costel Simedria, Pătru Chira, Camelia Păian, Dimitrie Acea, Ilie Dragalina, Petru Gabriel, Ioan Văcariu, Alina Susan și Sorin Dinea, precum și recitatorii Radu Neamțu, Rareș Neamțu, Maia-Elena Ungur, Adelin Dutciuc, Marco Matits, Nicoleta Giurița și Răzvan Kolar.
Partea folclorică a fost asigurată de soliștii Elena Jurjescu Todi, Ioan Băcilă, Ioan Iorga, Ramona Sarchis, Daliana Tătar, Liviu Bazoșan, Cornel Brici și Stelian Lucuța și de soliștii instrumentali Aurel Căprariu (vioară), Marian Radu (saxofon), Gheorghe Sarchis (acordeon), Felician Demea, Codruț Bențo, Alin Marchiș, precum și de Ansamblul „Datina” din Ghiroda, care a prezentat suite de dansuri din Banat.
Petru Vasile TOMOIAGĂ
