Anul 2022 este unul bogat în aniversări importante pentru românii din Serbia, desfășurându-se până acum mai multe manifestări ce ţin de promovarea limbii şi culturii române.
Asociația Culturală Non-Profit „Prezent” din Timișoara a participat în finalul lunii august și în primele zile ale lunii septembrie la momentele de aniversare ale românilor din Serbia. Astfel, o delegație a asociației timișorene condusă de ing. Steluța Guțiu s-a aflat în ziua de 27 august la Satu Nou, unde a participat la Colocviul Științific Internațional „Lira Bobocilor”, eveniment ce a fost organizat în Școala Generală din localitatea țării vecine. Din această delegație au mai făcut parte, doamnele Blazena Karkus și Daniela Lukacs.
Colocviul Științific Internațional „Lira Bobocilor” a fost inițiat de prof. Lucian Marina-președintele Societății de Limbă Română din Voivodina-Serbia, prof. univ. dr.Virginia Popović-Universitatea Novi Sad și prof. Mircea Măran, care a susținut, în cadrul colocviului, o prezentare bine documentată despre istoricul învățământului românesc din Voivodina.
Această reuniune, ce a început în ziua de 26 august, s-a desfășurat în cadrul unui program bogat în manifestări prin care s-au marcat 60 ani de activitate neîntreruptă a Societății de Limba Română din Voivodina și 100 ani de la nașterea savantului român, prof. univ. dr. Radu Flora, fondatorul acestei Academii de Științe și Arte a Românilor din Serbia.
În cadrul Colocviului amintit a avut loc lansarea colecției de cântece populare românești, selectate de regretatul lingvist, dialectolog, lexicolog, folclorist, care, încă din perioada anilor 1952-1954 a alcătuit această valoroasă culegere despre care a scris, dar nu a tipărit-o.
Grației actualei conduceri a Societății de Limba Română, această Colecție, pentru prima dată a văzut lumina tiparului, într-o versiune foto print. Volumul se intitulează „Lira Bobocilor”, are 400 de pagini și conține 372 de specimene. Proiectul a fost sprijinit financiar de Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia.
La acest moment organizat la Satu Nou, grație doamnei Steluța Guțiu, ziarul „Timișoara” s-a aflat pe masa de prezentare a cărților scrise de oamenii de cultură din comunitatea românilor din Voivodina, Serbia, fiind, așadar, distribuit și în acel colț al Banatului.
În ziua de 6 septembrie, Asociația Culturală Non-Profit „Prezent” din Timișoara a fost invitată și a participat la Colocviul Științific Internațional care s-a desfășurat sub genericul ,,Omagiu lui Radu Flora”, în Sala „Albastră”, festivă, de la etajul I, a Decanatului Facultății de Filosofie a Universității din Novi Sad.
În cadrul Colocviului, pe lângă expunerea prezentată de Lucian Marina, președintele S.L.R., moderator al reuniunii, ,,Omagiu lui Radu Flora” a fost prezentat de dr. Romanța Iovanovici, iar prof. univ. dr. Virginia Popović a vorbit despre ultimul proiect al S.L.R., Colecția de cântece populare românești supranumită „Lira Bobocilor”, colectate la Satu Nou de regretatul lingvist, dialectolog, lexicolog, lexicograf, folclorist, prof. Radu Flora.
În prelegerea susținută, prof. univ. dr. Virginia Popović, de la Universitatea din Novi Sad, s-a referit astfel la savantul român Radu Flora: „Fiind după profesie lingvist, cunoștințele sale de limbă le aplică în scrierea romanelor, folosind diferite dialecte, regionalisme, jargoane, limbaje criptic sau argouri iar lexicul bănățean și calcurile lingvistice îi ajută la prezentarea culorii locale. Lingvista Lia Magdu vorbește despre unele particularități individuale prin care Radu Flora se distinge în literatura română din Voivodina, claritate, oralitate, juxtapunere și prezența construcțiilor eliptice. Radu Flora, asemeni celorlalți scriitori din aceeași generație de scriitori din Voivodina, abordează în proza sa viața satului bănățean. Romanele «Când vine primăvara» (1970) și «Capcana» (1978) se constituie într-o frescă socială, dar nu în intenția de a impune cititorului socialul, ci de a zugrăvi o realitate posibilă sau care a fost posibilă în perioada interbelică. Această frescă socială conține atât factografie, alimentată de presa vremii, cât și plăsmuire a unor realități trăite de autor. Personajele, chiar dacă nu se sprijină pe prototipuri formează o tipologie specifică a Banatului iugoslav: învățătorii Bujor Bogdan în romanul «Când vine primăvara», Mihai Câmpeanu din «Capcana», preoții, țăranii români, maghiari, șvabi. Pornind, deci, de la experiența subiectivă sunt redate experiențe posibile, întâmplări verosimile, întreaga proză e un amestec de autobiografie, fantezie și o cronică a evenimentelor petrecute. Cadrul geografic-social îl formează mai mult sate bănățene, precum Plopu din romanul «Capcana». Cadrul istoric este fixat de autor printr-o documentare de izvoare precis indicate: războiul civil spaniol, campania abisiniană italiană, ocuparea Cehoslovaciei, a Albaniei, începutul războiului mondial, cu campania poloneză, la 1 septembrie 1939, evenimentele din 1940, cu ocuparea Franței, și până la războiul din aprilie în Iugoslavia. În relația dintre estetic și existențial, Radu Flora scoate la iveală în romanele sale un ecosistem sui generis: autorul nu aprobă și nu respinge nimic, el încearcă să-și convingă cititorul că ceea ce oferă e realitatea nudă, transmite sincer, asemeni reporterului sportiv aflat la fața locului. Radu Flora nu judecă și nu condamnă. Unele scene relatate, cum ar fi evoluția mișcării șvabilor din Glogovăț, denotă imaginația creatoare a romancierului. Învățătorul Mihai Câmpeanu, personajul romanului «Capcana» (în fond este un roman din trilogie, deși autorul n-a fost de acord cu această apreciere), evoluează în mai multe planuri: activitatea lui la Plopu, un sat mic românesc, retras, apoi într-unul româno-german, sârbesc, și în satul natal Satu Nou. Faptul că eroul principal se află prezent n toate cele trei romane nu susține trilogia. Nu apar și celelalte personaje, chiar dacă evenimentele sunt prezentate cronologic. Mihai Câmpeanu este un personaj central, dar fiecare roman poate fi citit aparte ne îndeamnă să le numim trilogie liberă. «Capcana» în prima variantă se numea «Vizuina diavolului», publicat fragmentar în revista «Lumina” (1978) în urma căruia apare romanul «Când vine primăvara». În locul elevului Bujor Bogdan apare Paul Biharea ajuns profesor de liceu într-un târg bănățean unde predă la secția română a școlii. Peripețiile acestui profesor - o legătură cu o elevă din clasa a VIII-a - formează țesătura vieții târgului bănățean, binecunoscut lui Radu Flora care se dorea un romancier realist care respectă, în paginile ce descriu realitatea, legitatea, calendarul și toate amănuntele unei societăți postbelice. Planul narativ în acest ciclu de romane cu Mihai Câmpeanu refac starea politică din Iugoslavia deceniului din preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, urzesc atmosfera patriarhală și frământările satelor bănățene, recreează situații ce ilustrează instrucția și politica școlară. Deși crâmpeiele autobiografice punctează frecvent firul narațiunii, multe scene din copilăria învățătorului Mihai Câmpeanu sunt niște adevărate episoade din copilăria romancierului Radu Flora. Multă autobiografie este și în personajul Bujor Bogdan din «Când vine primăvara»: viața la internatul român din Vârșeț și în căminele studențești. Romancierul reconstruiește cu multă finețe atmosfera din internat, starea psihică a elevilor receptivi la evenimentele deosebite din colectivitatea școlară. Lexicul bănățean bogat din care nu lipsesc maghiarismele, germanismele dar mai ales sârbismele reflectă realitatea autentică a satului și orașului din perioada postbelică. Paginile acestor două romane reunesc clipe trăite, experiența de viață redată cu multă sensibilitate. Romanele lui Radu Flora se caracterizează mai mult printr-o unitate tematică astfel că unii exegeți afirmă că ele s-ar putea organiza într-un roman ciclic. Proiectate pe un fundal multietnic, multiconfesional și istoric al satelor bănățene, romanele reflectă situația tensionată de dinaintea războiului mondial prin prezentarea directă a faptelor sociale și politice din satele cu populație mixtă: ...”.
Profesor Mărioara Sfera a susținut în prezentarea din timpul colocviului, lucrarea intitulată „Despre contribuția revistei «Lumina» și a lui Radu Flora la dezvoltarea mișcării literare”, în cadrul ei încheind cu următoarele, referitoare la Radu Flora: „Opusul lui Radu Flora - romanele «Vârtejul», «Capcana» și «Zidul» este o trilogie românească pentru că le putem citi drept un îndemn de identificare a intelectualității antebelice de pe aceste meleaguri ale noastre fie sub forma unei nostalgii după spațiile pure ale copilăriei și tinereții, după o vreme ireversibilă, închisă în istorie și aducere-aminte. Ele sunt romane ale sorții și a frământărilor noastre inocente într-un spațiu în care trăim desprins din întreg”.
Radu Flora s-a născut în data de 5 septembrie 1922 la Satu Nou, a fost un important filolog și scriitor român din Serbia. Școala primară a terminat-o în localitatea natală Satu Nou (1929-1934), pentru ca, apoi, să-și continue studiile la Liceul din Panciova (1934-1937) și la Liceul din Vârșeț (1937-1942). A studiat limbile romanice la București și Belgrad. În anul 1948 și-a luat licența la Facultatea de Filologie din Belgrad (Limba și literatura franceză și Gramatica comparată a limbilor romanice). Teza de doctorat „Graiurile românești din punctul de vedere al geografiei lingvistice” („Banatski rumunski dijalekti u svetlu lingvističke geografije”) a susținut-o în anul 1959, la Zagreb. În perioada anilor 1948-1952, a fost profesor la Liceul Român din Vârșeț și la Școala Normală din Vârșeț. În perioada 1952-1955, a fost profesor la Școala Superioară de Pedagogie din Novi Sad (Secția pentru limba și literatura română) iar, în perioada 1955-1963, a fost profesor la Școala Superioară de Pedagogie din Zrenianin, unde a predat obiectul Limba și literatura română. Din anul 1963 și până în anul 1987, când a intrat la pensie, a fost profesor titular la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, șef al Catedrei de limba și literatura română a Facultății de Filologie din Belgrad, respectiv din anul 1981, când a fost deschisă Catedra de limbă și literatură română a Facultății de Filosofie din Novi Sad, a fost profesor suplinitor la catedra amintită a universității din capitala Provinciei Autonome Voivodina. A fost unul dintre inițiatorii formării Catedrei de limbă și literatură română la Universitatea din Novi Sad.
La reuniunea desfășurată la Universitatea din Novi Sad, marți, 6 septembrie, un moment deosebit a fost prilejuit de decernarea în mod festiv a celui mai mare Ordin al României „Meritul Cultural” în Grad de Ofiţer, Categoria „A - Literatura”, cu care administrația de la Cotroceni a decorat Societatea de Limba Română din Voivodina-Serbia.
Tot cu acest prilej a avut loc o mică festivitate prilejuită și de dezvelirea unui bust al regretatului profesor dr. Radu Flora, operă a pictorului academic mr. Viorel Flora care a fost amplasată la Seminarul - Biblioteca cu fondul de carte în limba română a Catedrei de limba și literatură română a Departamentului de Romanistică a Facultății de Filosofie a Universității din Novi Sad. Bustul a fost dezvelit în prezența fiului regretatului savant român, Viorel Flora, scenograf-designer la Teatrul Național „Toša Jovanović” din Zrenianin, Serbia. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Academia Română au editat la Centrul Cultural din Zrenianin, în luna septembrie 2022, un catalog de prezentare al operei artistului Viorel Flora, la 50 ani de activitate, catalog intitulat „50 de ani de activitate sinteze, contribuții”, în care sunt prezentate creațiile acestui artist român din Serbia de la vârsta copilăriei, până astăzi. Fiul regretatului profesor Radu Flora, Viorel Flora, a împlinit anul acesta vârsta de 70 ani de viață.
Ordinul României „Meritul Cultural” în Grad de Ofiţer, Categoria „A - Literatura”, a fost conferit la propunerea domnului Gheorghe Dinu, Consul General la Vârşeţ, Societății de Limbă Română din Voivodina-Serbia și a fost înmânat domnului Lucian Marina, preşedinte al S.L.R., iar decretul privind acordarea acestui Ordin, Societăţii de Limba Română, a fost semnat de către șeful administrației de la București, Palatul Cotroceni, profesorul, Klaus Iohannis.
De asemenea, cu ocazia Colocviului Științific Internațional care s-a desfășurat sub genericul ,,Omagiu lui Radu Flora”, Asociația Culturală Non-Profit „Prezent” din Timișoara a înmânat, pentru invitație, câteva Diplome de Gratitudine, doamnei dr. Romanița Iovanović, domnului președinte al Societăţii de Limba Română, Lucian Marina și doamnei prof. univ. dr. Virginia Popović.
Cornel Seracin