Cultură

Despre teologie și poezie într-un regal cultural la Jimbolia. Vor fi organizate mai multe evenimente pentru a cinsti memoria părintelui Mihail Avramescu, un intelectual convertit la Ortodoxie.

Vineri și sâmbătă, în 10 și 11 iunie, Jimbolia va găzdui trei evenimente culturale susținute de Teodor Baconschi și Linda Saskia Menczel: în 10 iunie, de la ora 18, la Muzeul Presei ”Sever Bocu”, Teodor Baconschi va susține conferința Doi vienezi adoptivi: A. E. Baconschi și Petre Stoica – Poezia ca ritual urban central-european. În 11 iunie, de la ora 18, la Casa de Cultură a orașului Jimbolia va avea loc vernisarea expoziției de sculptură Biblia în bronz a artistei Linda Saskia Menczel. Ulterior, Teodor Baconschi va susține conferința Teologia creștină după Revoluția Copernicană – câteva reflecții asupra relației dintre secularizare și cosmologie.

”Evenimentele sunt organizate de Primăria Jimbolia și reprezintă prima ediție a ceea ce se dorește a fi o serie de conferințe dedicate amintirii părintelui Mihail Avramescu, un intelectual al țării care spunea despre sine că este ”trândav și neiscusit aspirant ucenic al sfintei smerenii”. De altfel, se pare că exersarea acestei virtuți a fost una dintre căile alese de acest preot pentru a se apropia cât mai mult de dezideratul creștin: asemănarea cu Hristos”, transmit organizatorii.

Mihail Marc Avramescu s-a născut în București, la 17 ianuarie 1909, din părinții Bella și Isidor, ambii de religie mozaică. După încheierea cursurilor primare și gimnaziale, s-a înscris la cunoscutul Liceu „Spiru Haret” și apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din Capitală, unde a obținut și diploma de licență cu tema „Gândirea lui Nicolae Cusanus”.

Timp de 15 ani a publicat articole serioase, grave, ce au evidențiat îngrijorare pentru si­tu­a­ția generală a lumii, pe care se vedea că o înțelege cu o neobiș­nuită pătrundere și exactitate diagnostică. Stilul său are farmec special, e întortocheat și ușor afec­tat cu unele influențe argheziene, niciodată convențional, nu rareori apăsat polemic. Materialele sale au apărut în „Bilete de papagal” a poetului Tudor Arghezi, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Zodiac”, „Contimporanul”, „Facla”, „Adam”, „Ostașii lu­minii” și „Ulise”. A mai publicat la revista de avangardă „Radical” din Craiova, fiind chiar unul dintre editorii ei, la „Vremea”, „Fapta”, „Finanțe și Industrie”, precum și la revista „Orizont” din București, unde a și debutat la vârsta de 16 ani.

Convertirea la ortodoxie

Potrivit colegilor de la Ziarul Lumina, după frământările, pasiunile și căutările din tinerețe, în viața lui Mihail Avramescu, „omul angajării totale”, s-a produs o schimbare radicală: convertirea la Ortodoxie. Apropierea de Ortodoxie a început în anul 1931 și numai motive personale au amânat botezul din 8 noiembrie 1936, cu toată familia, la Biserica Visarion din București.

Cărțile lui N. Arseniev, lucrarea lui S. Cetvericov despre Sfântul Paisie Velicikovski, „reînsuflețitor al isihasmului și rugăciunii inimii în mănăstirile moldovene, influ­ența athonită și rusească”, dar mai cu seamă „întâlnirea hotărâtoare, în 1946, cu preotul Ioan Culîghin”, au contribuit la orientarea lui totală spre Ortodoxie și, în final, spre preoție.

Referindu-se la această impresionantă convertire, IPS Nicolae, fost Mitropolit al Banatului a insistat asupra „privilegiului de care s-a bucurat Biserica noastră de a fi numărat printre slujitorii săi trei evrei convertiți la creștinism” [...]: Mihail Wieder, cu a sa Convertire a Sfântului Apostol Pavel (Arad, 1940), Marc Mihail Avramescu și Nicolae Steinhardt, cu al său Jurnal al fericirii (1991). „Trei urmași ai lui Avraam au decis, la un moment dat, să-i urmeze tot unui aparținător al neamului lui Avraam, Care s-a numit Iisus” (Nicolae, Mitropolitul Banatului, Cuvânt înainte la Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, Ed. Anastasia, București, 1999, p. 6).

Preocuparea pentru problemele spirituale l-a determinat să se înscrie, în anul 1931, la Facultatea de Teologie din Bu­cu­rești, ale cărei cursuri a fost nevoit să le întrerupă în anii celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1944). Rechiziționat la muncă obligatorie, câțiva ani a lucrat la Institutul Central de Statistică, unde a condus Secția de statistică cosmo-biologică, în care au activat mai mulți tineri evrei, printre care s-a aflat și poeta Nina Cassian. Tot în acei ani, viitorul preot a colaborat la ziarul „Democrația” și, mai ales, la „Lumea creștină”, revistă a Ministerului Cultelor, unde a semnat, între altele, un amplu eseu despre semnificațiile și implicațiile textelor filocalice.

Unul din cele mai importante momente ale vieții sale l-a trăit în anul 1946, când l-a cunoscut pe preotul Ioan Culîghin, urmaș al tradiției de la Mănăstirea Optina, refugiat la București în anii războiului împreună cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului.

Activitatea pastorală din Jimbolia

Stabilirea preotului convertit la creștinism, Mihail Avramescu, în Parohia Jimbolia este descrisă în cuvinte emoționante de IPS Nicolae, fost Mitropolit al Banatului, pe atunci Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caran­se­be­șului: „Fiecare întâlnim în viața noastră oameni care ne impresionează și ne lasă amintiri care nu se mai uită. Printre cei pe care personal am avut prilejul să-i cunosc și să mi-i amintesc mereu se numără preotul Mihail Avramescu. De abia preluasem conducerea Arhiepiscopiei Ti­mi­șoarei, când s-a prezentat cu rugămintea de a-l ajuta să obțină o parohie, un cleric de origine evreu, convertit la creștinism, cu studii de filosofie și teologie, pe deasupra având darul scrisului. Modest, reținut, chiar smerit, m-a impresionat prin comportamentul său de neprefăcută noblețe” (Nicolae, Mitropolit al Banatului, Cuvânt înainte la „Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus”, p. 5).

Despre activitatea pastorală desfășurată de preotul Mihail Avramescu la Parohia Jimbolia nu deținem foarte multe date. Monahul Nicolae Steinhardt precizează că „el n-a lăsat, cred eu, cărți de evlavie. Predica foarte frumos, vorbea foarte frumos, era un om de mare cultură și de mare inteligență” (Steinhardt – Pintea, pp. 216-217).

Preotul Mihail Avramescu s-a pensionat la data de 1 septembrie 1976, dar a rămas în Jimbolia până în anul 1981, când soția sa Sabina a plecat la ceruri. Rămas singur, s-a întors în Bucureștiul natal, unde a trecut la Domnul, în anul 1984.

Răzvan IDVOREAN

sursă foto: Ziarul Lumina