Cea de-a șaptea ediție a Conferinței Internaționale „Helion” ce s-a desfășurat în mediul on-line, s-a încheiat, duminică, 8 mai, având parte de mult succes. Grației organizatorului, Asociația Culturală „Helion”, cea de-a șaptea ediție a evenimentului a avut parte de invitați deosebiți, bucurându-se de mult succes.
Așa cum a fost, începând din a doua ediție a Conferinței Internaționale „Helion”, în anul 2016, și în cadrul acestei a șaptea ediții au fost decernate premiile Internaționale „Helion”.
S-au bucurat de recunoașterea muncii depuse în cercetarea imaginarului și S.F.-ului, prin acordarea acestor premii, doi cercetători de prestigiu, din România și Italia, dr. Emanuela Ilie, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și, dr. Letterio Todaro, profesor la Universitatea din Catania.
În desfășurarea Conferinței, premianții au susținut comunicări ce au avut titlul, „Paradoxul timpului înfruntând Apocalipsa: sfârșitul final sau începutul lumii noi? Un sondaj asupra literaturii contemporane pentru tineri, între ecocritică și profeții tulburătoare” și „«Transparent». O distopie românească post-Covid”.
Dr. Emanuela Ilie este conferenţiar universitar la Catedra de Literatură Română a Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România, și este autoare a mai multor volume, printre care amintesc, „Hieroglifele poeților” (2008), „Fantastic și alteritate” (2013), Corpuri, exiluri, terapii (2020), co-autor al unor volume colective, inclusiv al dicționarelor din aceste domenii academice.
Este membră a Uniunii Scriitorilor Români și face parte din asociații culturale sau academice (Asociația Culturală „A. Philippide”, Asociația Culturală „Junimea ’90” etc.). A obținut mai multe premii regionale sau naționale pentru activitatea critică sau didactică. Ea publică frecvent în „Convorbiri literare” și „Expres cultural”.
În comunicarea susținută, Emanuela Ilie s-a referit la un roman apărut în urmă cu un an, „Transparent” de Ligia Pârvulescu, pe care-l consideră de analizat, „pentru că invită la o dezbatere serioasă despre posibila naștere a unui nou subtip de distopie: distopia post-covid”. Astfel, comunicarea prezentată s-a bazat pe o analiză serioasă a acestui roman, în care cititorul este invitat să călătorească „dincolo de toate granițele temporale și spațiale, într-un viitor post-covid total neliniştitor”.
Dr. Letterio Todaro este profesor titular în istoria educației și a literaturii pentru copii la Universitatea din Catania și a fost membru al mai multor rețele de cercetare, concentrându-se în principal pe temele istoriei editării și manualelor educaționale, asupra istoriei educației și a istoriei cărților pentru copii. A participat la conferințe naționale și internaționale despre istoria educației. A publicat volume și articole științifice în reviste naționale și internaționale privind domeniul său de cercetare. A participat la Conferințele Internaționale „Helion”, la Timișoara, în anii 2017, 2018.
În comunicarea susținută la cea de-a șaptea ediție a Conferinței Internaționale „Helion”, dr. Letterio Todaro a prezentat un subiect legat de cum modelează imaginația literară viziunea „sfârșitului lumii” și creează palpitante așteptări cu privire la apariția enigmatică a semnelor premonitorii. Autorul face referire la cultura occidentală, unde imaginile literare au reprodus adesea, apocaliptic,
priveliști venite din discursuri profetice/biblice în care „finalul” este dezvăluit de apariția evenimentelor catastrofale: cutremure, cataclisme, tulburări naturale, semnale teribile din cer și multe altele. Prin această comunicare, autorul și-a propus să facă un studiu asupra acestor tipuri de apocaliptice/viziuni imaginative distopice care caracterizează o tendință în creștere în narațiunile tânăr-adult, încercând să investigheze „puntea” literară dintre ecocritică (studiul literaturii și al mediului dintr-un punct de vedere interdisciplinar , în care oamenii de știință în literatură analizează texte care ilustrează preocupările de mediu și examinează diferitele moduri în care literatura tratează subiectul naturii) și ficțiunea speculativă postmodernă.
Cornel Seracin
