Cultură

Planificat să se desfășoare anul trecut, însă, amânat, din cauza virusului chinezesc, de mai multe ori, concertul de aniversare a 150 ani de la înființarea Societății Filarmonice din Timișoara a avut loc vineri, 4 martie 2022, în Sala „Capitol” a Filarmonicii „Banatul”.
Oratoriul „Die Könige in Israel”, compus de Wilhelm Franz Speer, realizat pentru acest moment aniversar de muzicologul și dirijorul bănățean Franz Metz, a fost interpretat de orchestra simfonică și monumentalul Cor „Ion Românu” ale Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, concertul fiind dirijat de dr. Franz Metz, iar soliști au fost soprana Alina Todea, mezzosoprana Aura Twarowska (marea artistă din Banat, care timp de zece ani a fost solistă a Operei de Stat din Viena), tenorul George Vîrban, baritonul Cristian Ardelean și basul Claudiu Șola, dirijorul corului fiind Iosif Todea.
Arhiva Societății Filarmonice din Timişoara este una dintre puţinele arhive muzicale din sud-estul Europei care s-au păstrat aproape în totalitate, ea purtând mărturia unei perioade tulburi din istoria muzicii europene. Asemeni Filarmonicii din Viena sau a multor altor societăți muzicale importante din acele vremuri, Societatea Filarmonică Timișoara a luat ființă într-un han. Bărbații iubitori de muzică se întâlneau de câteva ori pe săptămână în berăria „Pummersche” și au decis să fondeze o nouă societate corală masculină. Astfel că, în seara zilei de 21 octombrie 1871 a avut loc o ședință în casa lui August Pummer și a luat ființă Societatea Filarmonică Timișoara.
Încă din prima zi a noi Societăți, toate discuțiile, întâlnirile, concertele și toate activitățile care erau în vreun fel legate de viitorul ei au fost documentate și înregistrate. Procesele-verbale ale întâlnirilor și discuțiilor au fost bine păstrate, redactarea lor realizându-se mai întâi în limba germană, ulterior în limba maghiară.
Statutul Societății Filarmonicii Timișoara, ce conținea 40 de paragrafe, a fost aprobat de Ministerul Regal Ungar la Budapesta, la 3 decembrie 1872, cu numărul 39.445 și a fost semnat de Augustin Pummer ca președinte și Friedrich Szabady ca secretar.
Noua înființată se numea Asociația Filarmonică din Timișoara, iar scopul ei era, cultivarea, ridicarea și promovarea muzicii în toate ramurile, promovarea vieţii sociale. Au fost alese drept motto versurile: „Armonia în cântec și viață”, „Armonie în suferință și dorință”. Acest prim statut a fost publicat în 1886 în limbile germană și maghiară de către tipografii maghiari din Timișoara.
Așadar, anul 1871 înseamnă la Timișoara înființarea Societății Filarmonicii, dar, în același an, istoria consemnează pe lângă alte evenimente din Europa, fondarea Germaniei ca stat național unificat. Sigur, efectele politicii europene nu au rămas fără ecou de-a lungul istoriei acestei Societăți Filarmonice, chiar repertoriul ei vorbind în multe rânduri despre această influență cultural-politică, iar publicațiile apărute în Germania pe tema culturii muzicale germane în sud-estul Europei au fost pătrunse de perspectiva națională germană mult timp.
Încă din primele ei luni de la fondare, Societatea a cunoscut un aflux uriaș de muzicieni, atât din Timișoara, cât și din alte orașe. În rândurile ei a fost primit fiecare „iubitor de muzică, decent, educat, fără distincție de gen”, iar primul concert a avut loc în 8 decembrie 1871, interpretându-se „Saga Frithjofs” a lui Max Bruch și „Der Taucher” a dirijorului Heinrich Weidt.
Anul 1882 avea să aducă un eveniment muzical deosebit pentru Asociația Filarmonică din Timișoara, interpretarea oratoriului „Die Könige in Israel”, compus de Wilhelm Franz Speer, interpretare ce a avut loc la Timișoara, pentru prima dată, în urmă cu un an, la 30 iunie, Speer terminând această lucrare. Când a terminat această lucrare, Wilhelm Franz Speer a dedicat-o președinților Asociației Filarmonice din Timișoara August Pummer și Johann Riedl.
Wilhelm Franz Speer, născut la 24 ianuarie 1823 în Friedland (Boemia), a fost pianist și muzician, ocupându-se intens și de istoria muzicii în Banat. Din anul 1862, a publicat o serie de articole în „Temesvarer Zeitung” despre muzica veche și nouă, iar în anul 1863, o metodă de pian în șase volume „Instrucțiuni practice pentru cântatul la pian”. Muzica bisericească reprezintă cea mai mare parte a operei sale. În decembrie 1898, Wilhelm Franz Speer a încetat din viață la Zadar (Croația).
Revenind la „Die Könige in Israel”, scris de Wilhelm Franz Speer, această lucrare poate fi considerat cea mai grandioasă din categoria acestui gen, compusă vreodată în Banat. Poemul acestui oratoriu a fost scris de Wilhelm Smets, fost actor la Viena, profesor de liceu la Koblenz, a studiat teologia catolică la Münster din 1819, a fost hirotonit preot în 1822, iar în anul 1844 canonicul orașului Aachen l-a trimis la Parlamentul de la Frankfurt ca membru al parlamentului.
Pentru premiera acestui oratoriu cu temă biblică au fost tipărite și broșuri ale textului, partitura compozitorului având peste 400 de pagini. Orchestra mare era formată din flaut (două), oboi (două), clarinet (două), trompetă (două), corn (două), trombon, timpan, vioară (două), violă, violoncel și contrabas. Corul joacă rolul principal și era adesea împărțit în trei voci feminine și trei sau patru voci masculine. Piesele solo sunt interpretate de cei șapte soliști: Michol (soprano), Jonathan și vrăjitoarea lui Endor (alto), David (tenor), Saul (bariton), Samuels Geist și Abner (bas).
Oratoriu se compune din două părți, prima parte are 15 arii, iar cea de-a doua, 13 arii.

După interpretarea acestui oratoriu, Speer a mulțumit Societății Filarmonicii Timișoara cu următoarea scrisoare, datată cu ziua de 1 mai a anului 1882:
„Clubului Philh. din Temesvár!
Mă simt în mod plăcut obligat să-mi exprim din inimă mulțumirile lui Philh. Pentru toată afecțiunea și devotamentul pe care mi le-ați arătat la această sărbătoare, pentru toată prietenia și fraternitatea arătate cu această ocazie, precum și pentru magnifica coroană de laur dăruită în seara mea de onoare și pentru toate aceste premii, vă spun din suflet mulțumiri.
Asigurați-vă că ori de câte ori îmi amintesc de acest festival, Philh. Verein va ocupa cel mai înalt loc în memoria mea. Asociația Filarmonică să înflorească, să crească și să prospere!”

Înaintea concertului aniversar de vineri, 4 martie 2022, în Sala „Capitol” a fost difuzată înregistrarea scriitoarei Ana Blandiana citind un scurt fragment din prefața cărții „Ultimii martori”, autoare Svetlana Aleksievici, născută în Ucraina, câștigătoare a premiului „Nobel” pentru literatură în anul 2015. Difuzarea a făcut parte din campania „Rugă pentru Pace” - o inițiativă Radio România Cultural.
După acest moment, a urmat cuvântul violonistului timișorean Ioan Fernbach, fost director general al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, între 1998-2007, domnia sa prezentând o scurtă istorie a Societății Filarmonice din Timișoara, de la momentul înființării, până în zilele noastre.
În prezentarea rostită, distinsul violonist a amintit câteva din personalitățile de renume din lumea muzicii universale care au susținut concerte la Societatea Filarmonică din Timișoara de-a lungul timpului, subliniind faptul că, în timpul celor două războaie mondiale, viața muzicală și sunetul muzicii timișorene nu au tăcut, ci au mers mai departe, iar în anii interbelici, muzica din Timișoara a cunoscut o amplă dezvoltare.
Anul 1947, odată cu instaurarea regimului de ocupație sovietică peste Regatul României, a adus desființarea Societății Filarmonice din Timișoara, dar, prin Decret Regal, Regele Mihai al României avea să înființeze Filarmonica „Banatul” din Timișoara.
Arhiva Societății Filarmonice rămâne bine păstrată în Biserica «Millennium», iar muzicologul bănățean, dr. Franz Metz, pe baza documentației găsite în această arhivă, a scris, în limba germană, volumul ce cuprinde peste 700 de pagini, „Der Temeswarer Philharmonische Verein. Eine Chronik südosteuropäischer Musikgeschichte 1850-1950”, apărut la Editura „Musik Südost” din München („Asociația Filarmonica Timișoara. O cronică a istoriei muzicii din Europa de Sud-Est 1850-1950”). În urmă cu șapte ani, dr. Metz a prezentat lucrarea „Der Temeswarer Philharmonische Verein. Eine Chronik südosteuropäischer Musikgeschichte 1850-1950” în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara, cu prilejul prelegerii susținute aici despre muzicianul Heinrich Weidt care a trăit în secolul XIX și la Timișoara.
În anul 1998, când deținea mandatul de director al Filarmonicii „Banatul” profesorul Ioan Fernbach, Societatea Filarmonică din Timișoara a fost reînființată având în componență importante personalități din viața culturală a Banatului, maestrul Remus Georgescu, renumita și apreciata violoncelistă timișoreană Alexandra Guțu, Ioan Fernbach, Felicia Stancovici etc., iar noul statut al Societății a fost întocmit de avocat Alexandra Răzvan.
Concertul s-a încheiat în aplauzele entuziaste ale publicului, prezent în Sala „Capitol” pentru acest moment aniversar, restrâns, 30% din capacitatea sălii, respectându-se condițiile impuse de regimul virusului chinezesc.