În Patrimoniul literar-științific al României de azi, un loc important îl ocupă, alături de alte publicații de specialitate, revista de istorie „Columna 2000”, serie nouă, editată de Universitatea „Ioan Slavici” din Timișoara, publicație care-l are mentor pe unul dintre oamenii de litere ce a susținut o intensă activitate culturală în Banat și Timișoara, regretatul profesor de limba și literatura română, Aurel Turcuș.
Revista de cultură istorică „Columna 2000” apare sub egida Mitropoliei Banatului, printre distinsele fețe bisericești ce se află în Colegiul Editorilor, având titlu Onorific, fiind, în primul rând, Înalt Prea Sfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului. De asemenea, revista ajunge la cititori și ca urmare a implicării Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Fundației pentru Cultură și Învățământ „Ioan Slavici” din Timișoara, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Societății de Științe Istorice din România - Filiala Timiș „Mihai Pârvulescu”, Televiziunii „Europa Nova” Timișoara, Inspectoratului Școlar Județean Timiș, Sindicatului Independent al Învățământului Preuniversitar Timiș-Federația „Spiru Haret”. Sprijinul financiar al revistei este asigurat de Consiliului Județean Timiș.
Colegiul redacțional al revistei se compune din conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, fondator, director şi redactor-şef, Otilia Breban, redactor-șef adjunct, Diana Sarca, secretar general de redacție, Gabriela-Victoria Mnerie și Cristina Grecu, secretari de redacție, Ana Caia, Ioan Jurca-Rovina, Florin-Ionuț Filip, Nicoleta Sturza, Alina Șoșoi, Veronica Balazs, Marius Stoicevici, Daniela Eremi, Patricia Pisano, Marius Ioana, Ana Zlibuț, Doina Drăgan, Delia Georgescu, Marius Florescu, Vasile Tomoiagă, Sorin Precup, Cristina Grecu, Mihai Filip, Ladisalau Domolki, Ștefan Dună, Vlad-Rusalin Sarca, Dușan Baiski, Carmen „Pușa” Pârvulescu, Alina Buchert, Adana Văcărescu, redactori.
Consiliul științific al revistei îl are Președinte de Onoare pe academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.


În cele peste 260 de pagini, revista „Columna 2000”, ediția anului 2021, promovează și valorifică, prin studii și articole semnate de către distinșii oameni de știință și de cultură din sfera învățământului universitar și academic, și nu numai, o incitantă panoplie de patrimoniu cultural-istoric, care îndeamnă la cercetare, la deschiderea unor noi porți către subiectele abordate sau chiar continuarea lor începând cu noi concepte. Revista cuprinde mai multe domenii, „Editorial”, „Omagiu”, „Pagini de istorie”, „Patrimoniu”, „Din larga românitate”, „Homo religiosus”, „Din istoria presei”, „Din istoria învățământului românesc din Banat”, „Sed Lex”, „Din istoria științei și tehnicii”, „Meridiane”, „Restituiri”, „Revoluția română din Decembrie 1989”, „Personalități bănățene mai puțin cunoscute”, „Consemnări”, „Vitrina cu cărți”.
Redacţia revistei „Columna 2000” mulţumeşte Consiliului Judeţean Timiş și Sindicatului Independent al Învăţământului Preuniversitar Timiş - Federaţia „Spiru Haret” pentru sprijinul acordat publicării acestei ediții în cel de-al XXII-lea an de apariție, numerele 85-88 (ianuarie-decembrie 2021).
Revista „Columna 2000”, ediția din anul 2021, este dedicată memoriei martiriului luptătorului pentru libertate, Tudor din Vladimiri, asasinat de reprezentanții grupării „Eteria”, în ultimele zile ale lunii mai din anul 1821.


Editorialul acestei ediții este semnat, Dumitru Mnerie. Distinsul profesor universitar doctor, președinte al Consiliului Academic al Universității „Ioan Slavici” își intitulează editorialul „Istoria eternă a românilor” și, de-a lungul paginilor 1-8, amintește câteva din faptele marilor domnitori români și marchează, totodată, momentele de aniversare/comemorare ale acestora, precum și unele evenimente care au împlinit un număr rotund de ani de la declanșarea lor.
Constantin C. Gomboș, istoric militar, semnează, în paginile 9 și 10, pagini ale domeniului „Omagiu”, „In Memoriam Aurel Turcuș”, un articol-dialog, prin care readuce în atenția cititorilor, o fărâmă din activitatea omului de cultură, mentor al revistei „Columna 2000”, Aurel Turcuș, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 80 de ani.
Istoricul Laurențiu Nistorescu publică în paginile 13 și 14 ale revistei un articol intitulat „Aristocrația daco-romană din Durostorum și mecanismele puterii”. Studiul se bazează pe aparat critic și pe o consistentă bibliografie selectivă, compusă din izvoare, volume, sinteze și articole, este unul de foc, care poate reaprinde mai vechi polemici din lumea lui Clio, polemici care au apărut în rândul istoricilor odată cu descoperirea scrierilor istoricului got romanizat, Iordanes, istoric care a trăit în mijlocul secolului al VI-lea și care, se părea că nu face distincție între goți și geți, unii istorici considerând că geții și goții ar fi, în fapt, aceeași populație.
În paginile 17 și 18 este publicat articolul președintelui Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, articol intitulat „Creștini și păgâni la Dunărea de Jos în secolele III-X. Cazul românilor”, urmat de studiul de mare întindere (paginile 19-33), semnat, conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu și intitulat „Strălucita victorie obținută de Iancu de Hunedoara la Belgrad, moment crucial în lupta dusă de «ultimul mare cruciat european» împotriva expansionismului turcilor otomani”.
Profesor Diana Sarca semnează în paginile 39 și 40, un articol intitulat „500 de ani de la «Scrisoarea lui Neacșu», marcând astfel, în anul 2021, cei 500 ani de la momentul în care se cunoaște cel mai vechi document în limba română păstrat până în prezent.
Următoarele patru pagini (paginile 41-44), poartă semnătura distinsului istoric bănățean, dr. Ioan Hațegan, care publică o relatare germană despre asediul Timișoarei din anul 1596, cu informații despre începerea, durata și sfârșitul campaniei lui Sigismund Báthory din Banat, relatare pe care istoricul Ioan Hațegan o consideră ca fiind un „adevărat și sintetic buletin de știri”.
Profesor Otilia Breban dedică un articol în paginile 45-51, ultimei zile din viața domnitorului Mihai Viteazu, iar în următoarele trei pagini (52-54), elevul Liceului Teoretic „Vlad Țepeș” Timișoara, Vlad-Rusalin Sarca (clasa a XI-a, Științe Sociale 1) publică un articol despre fiul voievodului Unirii de la 1600, Nicolae Pătrașcu, material intitulat „Despre Nicolae Pătrașcu Voievod, fiul lui Mihai Viteazul, la împlinirea a 380 de ani de la repatrierea și reînhumarea trupului său în pământul sfânt al țării sale”.
Horațiu și Monica Suciu, profesori de istorie, publică un articol de mare întindere (paginile 55-68), intitulat „Perspective diverse cu privire la bătălia de la Lugoj din 1695”. Studiul se referă la perioada războaielor dintre habsburgi și otomani de la sfârșitul secolului al XVII-lea, când, în luna septembrie a anului 1695, lângă Lugoj, un mic corp al armatei imperiale habsburgice, condus de contele Veterani a fost atacat de trupele armatei imperiale otomane conduse de sultanul Mustafa al II-lea, episod care s-a încheiat două zile de lupte cu înfrângerea corpului de armată condusă de contele Veterani, iar otomanii şi tătarii au jefuit oraşul Lugoj. Acest episod este considerat cea mai mare catastrofă din istoria Lugoj-ului.
Profesor Marieta Rubaneț publică un studiu dedicat memoriei lui Tudor din Vladimiri, sub titlul „«Domnul Tudor», martir pentru dreptatea și libertatea poporului român” (paginile 76-83).
Sub titlul „Ideea de naționalitate la Românii din Monarhia Austro-Ungară. Implicarea politică a Bănățenilor Vincențiu Babeș, Andrei și Alexandru Mocsonyi”, publică în paginile revistei „Columna 2000”, istoricii bănățeni Miodrag Milin și Victor Neumann. Studiul este întins și cuprinde paginile 84-93, are nouă subcapitole, „Rădăcini şi premise”, „Ezitări şi învăţăminte pe tema identității”, „Die Sprach-und Nationalitaetenfrage...”, „Vincențiu Babeş și Andrei Mocsonyi sau despre revendicările autonomiste”, „Babeş-Mocsonyi, respectiv Mocsonyi-Babeş”, „FormareaPartidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria”, ,,«Activism» versus «pasivism» bănăţean”, „De la oportunitate la solidaritate: bănăţenii, ardelenii şi Memorand”, „În loc de concluzii”, totul având ca bază propriile cercetări realizate de-a lungul timpul de către cei doi distinși istorici timișoreni, dr. Miodrag Milin și dr. Victor Neumann.
Profesor Cristina Grecu dedică paginile 94-96 ale revistei „Columna 2000”, celor 140 ani de la proclamarea Regatului Românei, anul 1881 reprezentând un moment fundamental pentru istoria României, pentru consolidarea statului român modern.
Proclamată, 14/27 martie 1881, Regat, de cele două Camere ale Parlamentului, România avea să-și continue calea sa spre evoluția statală, realizând, din acel moment, noi reforme care să o integreze pe deplin în marea familie a statelor democratice din Europa. Studiul publicat în revistă se intitulează „140 de ani de la proclamarea Regatului României” și conține, scris în limba română veche, actul fundamental prin care Regele Carol I și Regina Elisabeta, alături de fruntașii politici ai țării, consfințeau votul Parlamentului.
Despre procesul memorandiștilor, așa cum s-a reflectat în presa vremii, scrie în paginile revistei prof. dr. Eugen Mioc, prof. dr. Florin Zamfir publică un studiu intitulat „Evoluții specifice în vestul Banatului, în perioada de trecere de la statul maghiar la statul român”, studiu despre o perioadă (anii 1918 și 1919) deosebit de frământată din istoria provinciei Banat, în care tranziția de la o orânduire la alta a produs multe victime și numeroase pagube materiale, totul sub sceptrul unei pandemii de „gripă spaniolă” și a unor armate sosite în teritoriu să asigure ordinea.
Profesor Virgil Popescu publică în paginile revistei un articol despre reforma agrară ce a avut loc în Regatul României Întregite, în anul 1921, iar despre cum s-a reflectat în activitatea politică din Banat, sfârșitul decadei „Brătianu”, prof. dr. Florin Codaț publică un studiu cuprins între paginile 120-124. Studiul profesorului Codaț face referire la perioada care s-a instaurat în istoria României după decesul lui I. I. C. Brătianu din noiembrie 1927, noul partid țărănesc, începând, din prima lună a anului 1928, o campanie asiduă pentru a prelua administrarea țării, iar în noiembrie 1928, în urma câștigării alegerilor electorale, primul guvern țărănist condus de Iuliu Maniu avea să își înceapă activitatea.
Revista conține și alte studii incitante, printre acestea fiind cel publicat cu semnătura istoricilor Eusebiu Narai și Leonard-Denis Păușan-Barna, intitulat „Relațiile româno-german în a doua jumătate a anului 1931, reflectate în paginile cotidianului «Vestul» din Timișoara”, studiu întins între paginile 125-135 care conține patru subcapitole, „Introducere”, „Relațiile româno-germane în intervalul iulie-decembrie 1931. Prezentare generală”, „Raporturile dintre Regatul României şi Republica de la Weimar în a doua jumătate a anului 1931”, „Concluzii”.


Revistă de însemnătate literară aparte pentru istoria României, a Banatului și a Timișoarei, „Columna 2000” este, în același timp, studiul științific ce oferă publicului cititor ocazia de a face cunoștință cu cele mai importante evenimente ale trecutului și prezentului istoric românesc, această ediție fiind lansată, conform obișnuinței, în ziua Sf. Andrei, 30 noiembrie, ajunul zilei în care istoria consemnează fondarea statului național unitar român, 1 Decembrie 1918.

Cornel Seracin