Deși în vremea noastră arta este marginalizată și desconsiderată de către politicieni inculți, ignoranți și orientați numai de buzunarul propriu și de interese meschine, exclusiv de calcule de partid, se observă că, totuși, vin spre artă numeroase persoane care au activat o viață în alte domenii, mai ales tehnice, împrejurare în care nu se poate vedea altceva decât un câștig pentru domeniul artistic, dar și pentru solicitanți, care dau curs, după studii de specialitate, unei înclinații care, până atunci, a fost secundară sau neglijată. Filiala U.A.P. din Timișoara a înregistrat deja un număr semnificativ de asemenea artiști.
Aceste considerente constituie un fel de introducere pentru Elena Ursei, pentru că este acum artist profesionist, după ce o viață întreagă a activat ca medic. Trebuie subliniat, însă, că în urmă cu vreo 15 ani i-am vernisat o expoziție personală de pictură, așadar, practicarea artei este de mai lungă durată și de anume intensitate, căci a simțit o efectivă chemare lăuntrică. Lucrările de atunci, cum era de așteptat, erau naturi statice, flori și peisaje, lucrările din personala de acum, din Bastionul Theresia, aparțin perimetrului picturii abstracționist expresioniste, arătând nu numai un timp al câștigului de experiență, ci și o opțiune grăitoare și, mai ales, o antrenare a capacității de realizare în sensul valorii artistice evidente, nu numai ca perseverență, ci și ca har.
Opțiunea operată în mod deliberat nu este în totalitate spontană, căci beneficiază, ca orientare și tematică, de experiența parcursă ca medic de laborator care a avut zilnic sub ochi, sub microscop, structuri biologice, țesuturi. Astfel încât, atunci când și-a pus intenția unei problematici artistice proprii și a unui stil personal, a recurs în mod firesc la respectivele sugestii de formă și culoare. Cu precizarea clar făcută că nu avem de a face cu o simplă translare, ci cu o sumă de sugestii pe care le-a considerat valide și din care chiar a realizat ceea ce și-a propus, cu o recuzită artistică unitară și fără a se repeta.
Imagistica pe care o creează este alcătuită dintr-o realizare liberă cu forme și culori de autonomie expresivă, care, deși cu îndepărtate origini în realitate, sunt capabile să răspundă solicitărilor artistice ale intenționalității auctoriale și cerințelor artistice aflate în actualitatea de realizare. Caracterul visceral al imaginii, până la urmă, nu este nici gratuit, nici mimetic, ci răspunde cu toată complexitatea labirintului, ca arhetip cultural fundamental și cu evidența apropierii de mandală. Se pune, așadar, în discuție traseul spațial obstaculat, anume complicat, un labirint interior, la fel cum se impune și traseul spiritual al unei răsfrângeri, al unei meditații, al unei imagini lăuntrice. Important este, în fond, faptul că tema a declanșat o imaginație activă, cu priză artistică, o formulare artistică plauzibilă, productivă și că imaginile dețin o reală artisticitate.
Ioan IOVAN
