Mai mulţi specialişti de la Muzeul Național al Banatului din Timişoara au desfăşurat în lunile august şi septembrie săpături arheologice la unul dintre cele mai importante situri medievale din Banat, mănăstirea cisterciană de la Igriş, comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş.
S-a investigat transeptul bisericii mănăstirii şi s-au evidenţiat absidele mici, de formă semicirculară, care aveau pardosea din cărămidă, păstrată parţial. De asemenea, au fost găsite şi trepte care duceau spre altarul adăpostit de absida centrală, descoperită în cursul anului trecut.
După cercetarea unei porţiuni din grădina în care se efectuează săpăturile au apărut fragmente de zid care s-au dovedit a fi intrarea în biserica mănăstirii, precum şi zidul vestic al acesteia.
Un alt obiectiv a fost continuarea săpăturilor la biserica din secolele XI-XII, suprapusă parţial de biserica mănăstirii. De această dată, pe lângă fundaţiile şi zidurile de nord şi de sud ale navei, s-a găsit şi partea dinspre vest a bisericii, dar nu şi intrarea, fapt pentru care cercetarea va continua.
Aşa cum se întâmplă în fiecare campanie arheologică, au fost găsite morminte, atât în interiorul, cât şi în curtea bisericii mănăstirii. Unele dintre morminte pot fi puse în legătură cu biserica mai timpurie.
Cele mai multe dintre artefactele descoperite sunt fragmente arhitecturale din gresie şi marmură roşie, unele decorate cu motive vegetale. Se detaşează câteva fragmente frumos sculptate din marmură roşie, care au decorat cel mai probabil sarcofagele regale.
La acţiune au participat dr. Daniela Tănase, responsabil ştiinţific, Zsuzsanna Kopeczny, arheolog medievist şi Ştefan Popa, biolog din partea Muzeului Național al Banatului din Timişoara, dar şi specialişti de la Institutul de Arheologie al Universităţii Catolice „Pázmány Péter” din Budapesta.
Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Igriş, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei va continua şi anul viitor.


Răzvan IDVOREAN
Sursa foto: Muzeul National al Banatului