Timișoara, apoi Baziașul, poartă de intrare a Dunării în România, a găzduit, în perioada 15-18 august 2014, a XXI-a ediții a tradiţionalei manifestări „Zilele schimbării la faţă a sârbilor din România”, organizată de Uniunea Sârbilor din România. Cu acest prilej, s-au desfăşurat o serie de acţiuni culturale, literare şi religioase pe axa Timişoara-Socol-Pojejena-Belobreşca-Baziaş, cu participarea unor personalităţi ale vieţii culturale şi literare, invitaţi din Serbia, Ungaria, Timişoara şi Reşiţa. Vorbind despre acest însemnat eveniment cu domnul Slavomir Gvozdenovici, deputat în Parlamentul României din partea Uniunii Sârbilor din România, acesta precizează: „«Zilele schimbării la față a sârbilor din România» este probabil cea mai importantă manifestare literară, nu numai a sârbilor din România, ci a întregii diaspore sârbe. Iar «Marea Diplomă de Baziaș» este unul din cele mai importante premii literare din diaspora sârbă din lume. A intrat în circuitul național în literatura sârbă, fiind unul din cele două premii care sunt de rangul premiilor cele mai importante din Serbia. Iar acest lucru se petrece de 21 de ani, de când am început această manifestare, când printre primii laureați s-au aflat Cornel Ungureanu și marele poet sârb Ivan V. Lalici. De atunci și până astăzi, prin Timișoara, Baziaș, Socol, Belobreșca, au trecut cele mai importante nume ale literaturii sârbe. Au trecut numeroși academicieni sârbi, oameni de cultură și de știință de prim-rang. Din acest punct de vedere, noi suntem cu mult în fața tuturor celorlalte centre culturale sârbești importante, de la Budapesta, până la Chicago. Este o manifestare care și-a câștigat statutul acesta și este o manifestare care se desfășoară pe ruta Timișoara-Baziaș-Belobreșca-Socol. Ne bucurăm că de fiecare dată adună numeroși scriitori sârbi, nume importante din literatura și cultura sârbă. Tot în acest sens, de șase ani, la fiecare ediție avem și o colonie de artă plastică. Colonia de pictură a ediției 2014 a avut loc la Timișoara și s-a desfășurat între 15 și 18 august. În cadrul acestei activități a intrat vizita oaspeților la atelierul de sculptură al artistului plastic Constantin Grangure și atelierul de pictură al cunoscutului pictor Mihai Teodor Olteanu. Oaspeții au fost conduși în acest periplu de un alt binecunoscut artist timișorean, sculptorul Nicolae Popovici”.
Deschiderea oficială și debutul manifestării „Zilele schimbării la față a sârbilor din România” a avut loc în 16 august, la Consulatul General al Republicii Serbia, de la Timișoara, consulat care, ca de obicei, a sprijinit și acum, foarte mult, în organizarea manifestării. Seara, la Sala Festivă a Vicariatului Ortodox Sârb din Timișoara, s-a desfășurat o seară specială, de poezie româno-sârbă, la care au participat foarte multe personalități și oameni de cultură. Au fost prezenți domnul Lazar Manojlović, Consulul General al Republicii Serbia la Timișoara, Ognean Crstici, Președintele Uniunii Sârbilor din România, Zlatiborca Marcov, Secretar al Uniunii Sârbilor din România, apoi de scriitorii Liubinca Perinaț Stancov, redactor șef la Naša REČ și Liubomir Stepanov, director la Editura Uniunii Sârbilor din România, apoi de poeții Ivo Muncean și Blagoie Ciobotin, de Stevan Bugarski, scriitor și cercetător, autorul a numeroase cărți foarte importante ale sârbilor din România. Au mai fost prezenți actorii Gioka Stoianov și Marko Adžić, Ivan Negrișoraț, laureat al «Marii Diplome de Baziaș», de anul acesta și Djordjo Sladoje, laureat de acum doi ani. Printre invitați s-a numărat și Danița Otašević, director al Bibliotecii din Čačak, în fruntea unui grup de oaspeți din Čačak. Între aceștia au fost și funcționari la Biblioteca Orașului Čačak, care au pregătit expoziția dedicată marelui poet sârb Vladislav Petkovič- Dis, care și-a pierdut tragic viața în Marea Egee în Primul Război Mondial. La Timișoara, la colonia de arte plastice, dar și la seara româno-sârbă au fost prezenți și membrii ARTE – grupul de la Belgrad (poeți și pictori) în frunte cu scriitorul Miodrag Jakšić. De asemenea, au fost reprezentanții orașului Vâršeț, iar din Timișoara au fost Cornel Ungureanu, președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul și jurnalistul Petru Vasile Tomoiagă, scriitorul și realizatorul de televiziune Constantin Mărăscu și scriitoarea Dagmar Maria Anoca. A mai fost prezent și scriitorul și editorul Lucian Alexiu.
În data de 17 august, pe Clisura Dunării, oaspeții au participat la o întâlnire cu cenaclul literar„Jarko Despotovic”, la Belobreșca, unde au avut parte și de un moment literar deosebit, la care și-au dat aportul și Corul tinerilor și Corul bisericesc din Belobreșca. După cum precizează domnul Slavomir Gvozdenovici, deputat în Parlamentul României: „Acolo ni s-au alăturat și scriitorii din Belobreșca, Miladin Simonovici și Predrag Despotovici. La Socol am avut și o întâlnire internațională de poezie, dar și un spectacol artistic oferit de formația culturală din localitate. Tot în această zi, oaspeții și gazdele din Socol, reprezentanții USR, ai Primăriei și ai Consiliului Local au depus flori la monumental soldaților sârbi din localitate, căzuți la datorie în toate
războaiele istorice, de la cele cu turcii, până la conflagrațiile mondiale.
În ziua următoare, au fost vizitate mai multe mănăstiri sârbești de pe Clisura Dunării, iar oaspeții s-au întâlnit cu reprezentanți ai comunităților locale. Mănăstirile vizitate au fost Zlatița și Baziaș, ctitorite în 1225 de Sfântul Sava. În aceeași zi, 18 august, a avut loc o masă rotundă dedicată
literaturii Caraș-Severinului și, în acest context, și literaturii de pe Clisura Dunării. Gheorghe Jurma și Jivco Milin au prezentat detaliat literatura română și sârbă din Caraș-Severin în decursul anilor. La această manifestare au fost prezenți și poeții Nicolae Sârbu, Gheorghe Zimcescu, Alexandra
Gorghiu și Costel Stancu. Gazdele și oaspeții au avut și un moment poetic la finalul acestei mese rotunde. Și aici a avut loc un adevărat recital de poezie română și sârbă”.
Cele mai importante momente s-au desfăşurat însă luni, 18 august, la Baziaş, programul cuprinzând un simpozion literar, slujba religioasă de sărbătoarea „Schimbării la Faţă”, după ritul vechi, decernarea premiului „Marea Diplomă de Baziaş”, o expoziţie documentar-literară şi o seară de
poezie.
Simpozionul literar cu tema „Literatura din Caraş-Severin” a fost moderat de gazda manifestării, poetul Slavomir Gvozdenovici, deputat în Parlamentul României, care a declarat că miza întâlnirii scriitorilor sârbi şi români constă în revigorarea legăturilor de prietenie şi colaborare între oamenii de litere de pe ambele maluri ale Dunării. Tot în cadrul mesei rotunde, care s-a desfăşurat în jurul orelor prânzului, poeţii sârbi şi români au recitat din creaţiile lor.
Seara, la Mănăstirea din Baziaș a avut loc slujba „Schimbării la Faţă”, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu P.S. Luchian, episcopul Budinului şi al Timişoarei, care i-a binecuvântat pe toţi credincioşii adunaţi în curtea mănăstirii „Sfântul Sava”, a cărei biserică este atestată documentar în anul 1225. În prezenţa P.S. Luchian s-a decernat şi „Marea Diplomă de la Baziaş”, acordată poetului Ivan Negrisorac, din Novi Sad, redactor-şef al revistei de literatură „Letopis Matice Srpske”, care apare neîntrerupt din 1824, şi preşedintele celei mai vechi instituţii culturale sârbeşti, „Matica Srpska”, înfiinţată la Budapesta în 1826, mutată din 1842 la Novi Sad. Cu acest prilej, poetului premiat i s-a publicat şi un volum de versuri traduse în limba română de Ioan Radin, Slavomir Gvozdenovici şi Lucian Alexiu, o selecţie reunită sub titlul „Conjuncţii”, alcătuită din trei antologii lirice reprezentative, carte apărută cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.
În toate cele patru zile ale acestei ample manifestări, Mina Matiaşevici din Čačak a susţinut momente muzicale de mare exprevitate, impresionând asistenţa cu vocea şi cântecele ei autentice din folclorul sârbesc, interpretând melodii din Kosovo până în Banat.
Seara s-a încheiat cu muzică şi dans, într-o petrecere dedicată comunităţii sârbeşti de pe Clisura Dunării, şi cu o seară de poezie însoţită de o expoziţie documentar-literară dedicată poetului sârb Vladislav Petkovic Dis, realizată la Centrul Cultural din Baziaş de Biblioteca din Čačak.
În 19 august, Ziua Schimbării la Față, a avut loc o Sfântă Liturghie, la Baziaș, oficiată de episocopul sârb Luchian și de un sobor de preoți sârbi. S-a tăiat colacul, iar nașii au fost membrii familiei preotului Jiva Martinovici. „Trandafirul” pentru anul viitor l-a preluat, în numele primăriei Socol, primarul Olga Ghiță. Cu prilejul acestei sărbători, nașul de anul acesta a făcut o danie Mănăstirii Baziaș, lui alăturându-i-se cu o donație însemnată și Slavomir Gvozdenovici, deputatul sârbilor în Parlamentul României.
În cuvântul său de mulțumire, Ivan Negrișorac a subliniat în fața celor prezenți: „Manifestările și recunoașterea activității mele literare confirmă legăturile dintre culturile și literaturile noastre, între scriitorii sârbi și români. Suntem aici peste 30 de scriitori și artiști plastici sârbi, maghiari şi români, dar și ai diasporei din Banatul istoric. Cu toții am participat, la Baziaş la «Zilele Schimbării la Față a Sârbilor din România», care este unul dintre cele mai importante și prestigioase evenimente spirituale și artistice din întreaga diasporă sârbă și care se organizează în fiecare an de către Uniunea Sârbilor din România. Evenimentul este unul memorabil și vrednic de toată lauda, pentru că «Zilele Schimbării la față a sârbilor din România» rămân într-adevăr, nu numai oglinda culturii sârbe din România, dar și cea mai importantă manifestare literară a diasporei sârbe cu o numeroasă participare de calitate și de o ținută deosebită”.
Și anul acesta, pe malul stâng al Dunării, în preajma mănăstirii Baziaș s-au adunat aproape două mii de suflete care au petrecut cu cântec și horă sârbească până în zori.
Alexandra Dorina BUȘTEAN
