„Euroregionalia” este publicația cu apariție anuală, editată de Muzeul de Artă din Timișoara, în cooperare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie al Universității de Vest din Timișoara și cu Institutul de Studii Bănățene al Academiei Române, Timișoara. Apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș și este o revistă de studii interdisciplinare.
Încă de la începuturile ei, colegiul redacțional și-a propus să promoveze cele mai de seamă contribuţii ale comunităţii academice și artistice din Timişoara cu trimitere la România şi la Europa central-sud-estică.
Primul număr al revistei a apărut în anul 2014, conținutul acestei prime ediții cuprinzând comunicările prezentate în cadrul simpozionului național «Artă, societate și cultură în România interbelică», simpozion organizat de Muzeul de Artă din Timișoara în zilele de 5-7 noiembrie 2014.
Anul trecut, la sfârșitul lunii noiembrie, cu ocazia celei de-a treia ediții a simpozionului științific „Euroregionalia”, organizat în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara, revista de studii interdisciplinare „Euroregionalia” a fost editată, pentru prima dată, în limba engleză, astfel putând fi citită și de cercetători din alte state europene sau de cercetători de pe întregul mapamond.
Anul acesta, deși simpozionul științific nu a mai avut loc la Muzeul de Artă din Timișoara, din cauza crizei sanitare, revista „Euroregionalia” nu a încetat să fie editată.
În coordonarea prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, colegiul redacțional compus din Iuliana Galeș, Dieter Penteliuc-Cotoșman și Claudiu Toma, a reușit să adune, în cele aproximativ 150 pagini ale publicației, nouă articole bazate pe studii și cercetare, toate fiind redactate în limba engleză.
Așadar, cel de-al doilea număr al revistei „Euroregionalia” în limba engleză, apărut la începutul acestei luni, aduce lumii științifice din România și de pe mapamond, câteva studii și cercetări prezentate în ediția de anul trecut a simpozionului științific „Euroregionalia”, simpozion care a avut tema „Artă, istorie și muzeografie. Europenitatea Banatului Timișoarei, în secolul al XX-lea”.


Noua ediție a publicației este deschisă cu studiul coordonatorului revistei, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, studiu ce are în vedere versiunea italiană a operei lui Francesco Griselini, „Lettere Odeporiche”, a cărei traducere a fost realizată, pentru prima dată în limba română, anul acesta, după ediția originală în limba italiană. Studiul semnat de profesorul Neumann în această ediție a revsitei se intitulează „The discovery of the Banat of Timișoara and the roman origins of romanians. Study on the italian version of Francesco Griselini's work” („Descoperirea Banatului Timișoarei și originile romane ale românilor. Studiu asupra versiunii italiene a operei lui Francesco Griselini”).
„«Lettere Odeporiche» scrisă de Francesco Griselini este o carte destinată celor care vor să afle și să adâncească în particularitățile Banatului Timișoarei. Situat între otomani și habsburgici, Banatul a experimentat politicile ambelor imperii. Acest lucru reiese din conținutul scrisorilor publicate în «Lettere Odeporiche». Narațiunea lui Griselini este fascinantă prin tema și stilul său și îmbunătățește accesul la istoria, societatea, limba și cultura uneia dintre regiunile Europei Centrale și de Sud-Est”, scrie istoricul bănățean în rezumatul studiului publicat în „Euroregionalia”.
Despre Regimentul 33 Infanterie în războiul austro-turc din 1788-1790 se pot afla informații citind studiul publicat în paginile revistei sub semnătura profesorului arădean Attila-Alexandru Kardos, material cu titlul „IR 33 in the Austro-Turkish war (1788-1790). Contributions to the military history of the Banat of Temesvar („Regimentul 33 Infanterie în războiul Austro-Turc (1788-1790). Contribuții la istoria militară a Banatului Timișoarei”).
„Identity and multicultural interferences in Ineu, Arad county (1683-1918)” (Identitate și interferențe multiculturale în Ineu, județul Arad, 1683-1918) este studiul publicat sub semnătura Marius Răzvan Meszar, un studiu prin care autorul își propune să reconstruiască identitatea istorică și dezvoltarea multiculturală a Ineu în epoca modernă, în special din 1683 până în 1918, prin multiple surse și perspective istorice: documente de arhivă, jurnale, periodice, cărți, studii științifice, instrumente cartografice și imagini din arhive personale. „Vrem să vedem rolul important pe care l-a jucat comunitatea din Ineu în perioada de după 1683, în contextul începutului problemei orientale și al dominației habsburgice asupra Transilvaniei”, scrie autorul materialului în rezumat.
Profesorul Neumann publică studiul „Europe, Religions and State modernity; Mendelssohn's vision” („Europa, religiile și modernitatea statului; Viziunea lui Mendelssohn”) ce vizează una din marile lucrări de istorie a ideilor moderne, „Ierusalim: Sau despre puterea religioasă și iudaismul”, scrisă de reformatorul iudaismului, filosoful luminist Moses Mendelssohn. „Vom comenta cea mai importantă lucrare a sa, «Ierusalim: Sau despre puterea religioasă și iudaismul». Putem identifica nu numai reforma iudaismului sau dialogul evreiesc-creștin, ci și filosofia luministă care susține drepturile individuale, libertatea de gândire și asociere, precum și civilitatea și modernitatea europeană”, scrie istoricul bănățean în rezumatul studiului publicat.
„Schools in minority languages: the testimony of a multicultural society” („Școli în limbi minoritare: mărturia unei societăți multiculturale”), studiul publicat sub semnătura Iuliana Galeș (director adjunct, Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” din Timișoara), în care se arată activitatea școlilor din Banat cu limba de predare, alta decât limba română. „Activitatea acestor școli este orientată spre păstrarea culturii și tradiției comunităților cultural-lingvistice, școlile fiind principalul mijloc de promovare a valorilor lor culturale. Se poate observa și dobândirea și perpetuarea obiceiurilor tuturor grupurilor etnice de către tinerii care nu aparțin grupului în cauză. Aceasta este o continuare a tradiției multiculturale și a respectului reciproc care sunt caracteristice zonei”, scrie în rezumat, autoarea studiul publicat în paginile acestei ediții ale revistei „Euroregionalia”. Studiul Iulianei Galeș încheie prima parte a revistei, „Cutură și istorie”.
Parte a doua a revistei, „Artă și Patrimoniu”, se deschide cu studiul „Cultural dialogue in the squares of Timisoara: an architectural study” („Dialog cultural despre Piețele Timișoarei: un studiu arhitectural”) și poartă semnătura arhitectului timișorean Gabriel Szekely. Autorul studiului face o prezentare a piețelor publice centrale din Timișoara ultimelor trei secole și arată faptul că „au fost înconjurate de clădiri decorate cu ornamente care erau în conformitate cu așteptările proprietarilor și investitorilor lor”. Toată această măreață moștenire ne oferă un dialog între diferite stiluri arhitecturale și își lasă amprenta asupra „valorii culturale a orașului, care în trecut se baza pe cooperarea și coexistența diferitelor grupuri etnice și religioase”.
Expoziția de sculptură a Magdalenei Abakanowicz ce s-a desfășurat anul trecut la Muzeul de Artă din Timișoara este prezentată de profesorul Victor Neumann în paginile revistei „Euroregionalia”, Mariana Bejinaru și Cosmin Budriș, cu studiile, „Textile Heritage, a landmark for cultural identity in Banat region” („Patrimoniul textil, un reper pentru identitatea culturală în regiunea Banat”) și „Restoration of historical gates in Timișoara” („Restaurarea porților istorice din Timișoara”), încheie această a doua ediție în limba engleză a revistei „Euroregionalia”. Autorii ultimelor două studii evidențiază arta populară din Banat, simbolurile și codurile acestei arte, porțile clădirilor istorice care nu au caracter muzeal dar care pot fi integrate în procesul de conservare și restaurare prin care se menține integritatea specifică centrului istoric al Timișoarei, toate aceste porți fiind parte a patrimoniului Timișoarei, iar conservarea acestui patrimoniu reprezintă „o datorie morală pentru rezidenți și autoritățile locale”.

Cornel Seracin