Vernisajul expoziției „Simfonia Culorilor”, realizată de Constantin Mihalache, a avut loc la Galeriile „Popa’s”. Patruzeci și cinci de tablouri i-au încântat pe pasionații de artă care au participat la evenimentul cultural.
„Culorile mă reprezintă. Pornesc de la o idee și încep să mă joc cu acestea pe pânză. La un moment dat nu mai poți finaliza ideea primară, rezultatul fiind altul. De multe ori, mi se întâmplă acest lucru. Tot timpul caut ceva nou, ceva deosebit. Mă bazez pe o pictură abstractă, plăcută ochiului. Am cochetat cu pictura încă din tinerețe. Am avut o revelație acum doi ani și de atunci am făcut aproximativ 200 de lucrări”, a spus artistul Constantin Mihalache.
„Purgatoriul”, „Umbrele Întunericului”, „Zborul păsării Colibri” și „Manifestarea Chimiei” fac parte din colecția de tablouri ale acestei expoziții.
„O astfel de întâlnire nu poate să aibă un alt nume decât acela de «sărbătoare». Întâlnim mai multe lumi care se contopesc, se sincronizează și care își «dau mâna» una cu alta. Acestea par făurite de un singur om, despre care nu știm din ce lume face parte: din cea pământeană sau din cea astrală, din cea a oamenilor sau din cea a îngerilor, care stau și ne păzesc trăirea și apoi încet, încet, plecarea noastră.
Cuvântul «colosal» incubă toată expoziția pentru că sentimentul pe care ți-l dă privirea tablourilor, «fărâme de Rai», este acela că artistul Constantin Mihalache a creat un univers. Putem gândi că Adam a fost pictor. A iubit atât de mult pictura încât, în perioada lui de singurătate, a pictat o femeie, lipsindu-i iubirea, aprecierea și dorința de a proteja pe cineva”, a conchis artistul Mihai Teodor Olteanu.
„Constantin Mihalache vede în figurile contemplației sale cazuri particulare ale unei dispoziții arhitecturale pe care o prezintă în mod obiectiv experienței noastre sensibile.
Inima artistului bate în ritm cu timpul, privirea sa nelimitându-se la a descoperi suprafețe, linii, culori. Ea merge mai departe. Percepe ordinea așa cum auzul separa sunetele de cuvinte.
Iată deci, cum un arbore, roata, chiar o stea, sunt transformate deodată în «eternități», fără ca prin aceasta să înceteze a mai fi «imagini».
Constantin Mihalache – o santinelă închisă în ghereta inimii noastre, ne vestește de ceva vreme sosirea unor zori noi în arta plastică românească, ce vor alunga multe fantome. Primiți-l, iubiți-l, dar, mai ales, simțiți-l”, a mărturisit iubitorul de artă Radu Călin Georgescu.
Alexandru Virgil STOICA
