Totul a început cu o pagină de facebook: Rockul Carantinei. Și cu un mesaj al lui Iulian Vrabete: „În această perioadă, în care concertele și evenimentele sunt suspendate până nu se știe când, am putea găsi timpul și cheful să facem muzică pentru muzică.
Ideea ar fi de a resuscita câteva piese ale rockului din perioada incipientă, anii 60-70, aparținând unor trupe românești. Vom alege piese care nu vor pune probleme de copyright, chiar dacă nu se prevede monetizarea variantelor lor actualizate. Acceptul compozitorilor ne va permite și să facem mici modificări de formă, necesare, probabil, în ideea actualizării lor.
Proiectul se bazează pe voluntariat și presupune că fiecare muzician își poate imprima acasă părțile sale, ca să respectăm și carantina. Dacă este nevoie, există și posibilitatea de a se imprima (tobe de ex.) într-o sală utilată.
Fiecare muzician este rugat să își filmeze interpretarea (cu telefon sau altceva simplu) și din montajul acestor filmări se vor obține clipurile respective. Dacă, mai târziu, va exista posibilitatea de a monetiza rezultatele acestui proiect, vom încerca să finanțăm un spectacol care să aducă în fața publicului aceste producții”.
După aceea, au apărut și propunerile. Prima dintre ele, piesa „Ești a mea” a grupului Sideral Modal Quartet: „Propunere insolită și... curajoasă a unuia dintre inițiatorii «Rockului Carantinei», Iulian Vrabete, care nu a scos doar textul ci și partitura piesei! Pentru că înregistrarea de pe youtube este aproape imposibil de ascultat până la capăt. Astăzi! Dar așa era toată muzica audiată pe șest, pe vremuri comuniste, de la Radio Europa Liberă... Ea aparține lui Cornel Chiriac, un guru al melomanilor români din anii 60, iar din 1969 urmărit de toată Europa. Piesa a fost înregistrată, pare-se, pe un magnetofon Nagra portabil, la Hamburg, într-un club în care grupul Sideral Modal Quartet cânta cu contract. Grupul (Șerban Ciurea – voce, bass / Mugur Winkler – chitară / Andrei Ignat – claviaturi / Costin Dobrin – tobe) plecase așadar legal din România, în ianuarie 1970, după ce câștigase un premiu important la primul Festival național Pop organizat de Club A în decembrie 1969 (foto: Emilian Urse / CCSB Preoteasa). Interviul lui Cornel Chiriac cu trupa, pe un post interzis aici, ascultat de cine nu trebuia, a obligat componenții să-și vadă de viață în Germania Federală. Deloc simplu, întrucât curând clubul avea să treacă printr-un incendiu. Care a afumat și parte din instrumentele cumpărate de Siderali, cu credit. Au fost nevoiți să plece în bejenie prin Scandinavia, apoi interesele fiecăruia i-au despărțit. (ultima fotografie împreună, din 1 aprilie 1971, arhiva Andrei Ignat).
În 1975, în noaptea de 4/5 martie, avea să fie ucis Cornel Chiriac, de curând a fost comemorat de fani la mormânt, la 45 de ani de la dispariție. Înregistrarea inițială a piesei mi-a parvenit pe o casetă audio cu selecțiuni de la Radio Europa Liberă, via cameramanul Andrei Stanciu din Slobozia, de la tatăl său, mare fan Cornel Chiriac!
Din 2005, când l-am cunoscut și intervievat pe Andrei Ignat, singurul rămas în Scandinavia, la Stockholm (în circumstanțe triste, la înmormântarea lui Liviu Tudan, liderul primului Sideral), povestea formației plecate prea repede din România, în plină glorie, a început să fie depănată în emisiunile Remix, mai ales că i-am descoperit și pe ceilalți membri: pe Mugur Winkler și Costin Dobrin în Elveția, pe Șerban Ciurea în California. Așa a putut fi încheiată povestea Sideral (Modal Quartet). Coincidență, în 2020, prin iunie, cei patru urmau să se întâlnească în sudul Franței, o premieră. Noi sperăm ca virusul să dispară cât mai curând, iar cei patru Siderali să-și pună planul în pagină. Până atunci, avem de dus o restituire audio-video la capăt. În acest moment, sunt confirmați toți muzicienii rock (din generațiile următoare) care vor înregistra piesa - un omagiu lui Cornel Chiriac, fără de care...”
Și, după numai două săptămâni, prima înregistrare și primul videoclip au apărut. „Ești a mea” din 1970 a primit o nouă față după exact 50 de ani, gașca responsabilă fiind: Andrei Ilie - tobe, Josef Kappl - bas/voce, Nicu Patoi - chitară, Dan Ștețco - keyboards, Codruț Croitoru - voce. Pe lângă ei, Doru „Rocker” Ionescu - documentare, Iulian Vrabete - producător muzical, Gabi Pipai Andrieș - mixaj, Liana și Lucian Damian - video.
Urmează Progresiv TM & Roșu și Negru, cu „Zburătorul/Puterea muzicii“. Un proiect de urmărit obligatoriu!
George FLAVIAN
