În urmă cu mai bine de două luni, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara începea seria conferințelor dedicate conceptului „Europa”, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, dr. Victor Neumann, susținând prima prelegere din cadrul acestei serii.
Tema primei conferințe a fost „Europa Luminilor: civism, modernitate și dogmatism”, iar în începuturile prelegerii s-a arătat că „n-am învățat suficient despre Iluminism, n-am învățat suficient despre perioada în care se definește Europa modernă”, preferând să apelăm, pentru cunoaștere, la diferite legende și mituri și s-a continuat cu sublinierea faptului că Europa modernă a apărut odată cu Renașterea, iar pentru a cunoaște această Europă modernă, e nevoie, neapărat, să cunoaștem Renașterea.
De-a lungul primei teme a conferinței s-a făcut o incursiune în antichitate și evul mediu și s-a scos în evidență faptul că aceste epocii nu au „permis o dezvoltare plenară a individului. Indivizii au fost subordonați comunităților, au fost subordonați sau constrânși de diversele forme de expresie religioasă”, în timp ce Europa modernă a însemnat „o Europă liberă, o Europă în care circulația este liberă, o Europă în care marea majoritate a oamenilor sunt emancipați, merg la școală, o Europă în care femeile nu sunt discriminate, au acces și la informație și la profesii și la comunicare și la afirmare a personalității lor, ceea ce nu se întâmpla în perioada medievală și nici în antichitate”.
Revenind la Epoca Luminilor și la personalitățile care-au marcat-o și care au încercat să ajute viitorul omenirii transmițând mesajul lor prin care oamenii erau îndemnați să gândească, a fost adus în atenție gânditorul iluminist Montesquieu, cel care, prin lucrarea intitulată „Despre spiritul legilor”, a enunțat o teorie importantă pentru funcționarea unui stat de drept, liber și democratic, „principiul separației puterilor în stat”. Despre cea mai complexă și importantă figură a iluminismului, Charles-Louis de Montesquieu, s-a rostit: „este unul dintre ei care ne atrage atenția că putem să discutăm fațetele multiple ale fenomenelor umane printr-o analiză comparativă. Putem să discutăm și despre religie și despre cultură și despre administrație, în același timp. Iar omul poate să facă legătura între religie și cultură și administrație”.
Potrivit celor rostite la această primă conferință, în secolul al XVIII-lea, „debutul laicității n-a însemnat înlăturarea sau abandonarea moralei. Morală există și în cazul celui care nu e un practicant religios. Reformele, în secolul al XVIII-lea, se petrec peste tot. Se petrec, atât în interiorul bisericilor și al religiilor, cât și în mediile intelectuale. Deci, nu avem de-a face cu o contradicție, cum deseori s-a spus, între o lume atee și o lume a bisericii. Avem de-a face cu o relație între cele două. Numai că, lumea intelectuală este dominată de știință, iar lumea bisericească, de credință. Între cele două, trebuie să avem grijă cum ne manifestăm și care este condiția în care ne putem raporta la religie sau care-i condiția în care ne raportăm la știință”.
Conferința a scos în evidență faptul că epoca Luminilor, curentul Iluminist a avut un rol important în evoluția oamenilor și i-a format ca indivizi, „în perioada Luminilor, emanciparea a însemnat în primul rând, formarea individului, formarea personalității omului”.
Odată cu Epoca Luminilor, Europa a descoperit Drepturile Omului, Drepturile Omului și ale Cetățeanului, secolele XVII și XVIII aducând în prim-plan individul și nu comunitatea.
De-a lungul prelegerii ce a fost susținută cu ocazia acestei prime conferințe, au fost aduse în atenția celor prezenți, câteva din greșelile secolului al XIX-lea, arătându-se că „romanticii ne-au dus într-un dezastru” cu modul lor „comunitarist de a privi lucrurile. Statalitatea înseamnă altceva decât comunitarism. Odată cu perioada romantică s-au născut și ideile de tip totalitar. Secolul XIX pune bazele și ale fascismului și ale comunismului. Și bazele totalitarismului fascist și bazele totalitarismului comunist se găsesc în secolul al XIX-lea. Acolo-l avem pe Herder, pe de o parte, și pe Marx, pe de cealaltă parte. Dacă nu urmărim originile acestor fenomene, nu vom înțelege niciodată de ce trebuie să vedem mai întâi individul din noi, să descoperim conștiința noastră, personalitatea noastră, și după aceea să ne asociem cu cine vrem noi, ...”.
Spre finalul primei conferinței susținute, profesorul Neumann a pledat pentru libertate, pentru libertatea interioară, susținând că ea se poate dobândi prin lectură: „să fim liberi în interiorul nostru, ca să putem fi liberi în raport cu ceilalți, iar asta vine pe bază de știință, nu pe bază de propagandă, nu pe bază de ideologie. De aceea e important să citim”.
Marți, 25 iunie, cu începere de la ora 19, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara, va avea loc cea de-a doua conferință din seria dedicată conceptului „Europa”, profesorul Victor Neumann urmând să prezinte tema „Multiculturalitatea: fuziunea orizonturilor intelectuale”.
Cea de-a doua conferință din serie va fi urmată de un recital muzical susținut de elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara. Întregul program al recitalului va avea loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă. Intrarea la eveniment este fără restricții, în limita locurilor disponibile.
Cornel Seracin
