Concertul simfonic ce se va desfășura vineri, 31 mai, începând cu ora 19, la Filarmonica „Banatul” din Timișoara, va marca închiderea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală. Concertul, condus de maestrul Maestrul Radu Popa, va fi, din nou, dominat de romantism. Programul cuprinde lucrările „Sospiri” op. 70 pentru orchestră de coarde şi Concertul pentru violoncel şi orchestră, op.85, ambele compuse de Edward Elgar, „Cavalcada Walkyriilor” din Opera „Walkyria” de Richard Wagner şi Poemul simfonic „Preludiile” de Franz Liszt.

Sospiri este un Adagio pentru orchestră de coarde şi harpă, compus puţin înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Intenţia lui Elgar era de a compune o lucrare asemănătoare cu Salut d`Amour pe care să o denumească Soupir d`Amour, adică Oftat de dragoste. În fapt, şi- a dat seama că a doua compoziţie, cea pe care o vom asculta, este mult mai intensă şi profundă şi a hotărât să folosească un cuvânt italian drept titlu — Suspine”, spune Mircea Tătaru în avancronica de concert.

Timişoreanul Filip Papa va interpreta, în continuare concertul lui Elgar pentru violoncel. Apoi, spectacolul va continua cu una dintre cele mai complexe compoziţii muzicale, ce îi aparţine lui Richard Wagner — „Inelul Nibelungilor”. Atât de mult a impresionat publicul această cavalcadă, încât ea a fost extrasă din operă pentru a circula pe scenele de concert şi ca piesă de sine stătătoare.

Seara se va încheia cu interpretarea lucrării renumitului compozitor Franz Liszt.
Pornind de la elemente din Meditaţii poetice ale lui Alphonse de Lamartine, Liszt compune Poemul simfonic Preludiile, pe care-l vom asculta în încheierea programului de vineri, imaginând viaţa ca o succesiune de preludii, cu întrebări vizând necunoscutul, încercările omului spre ascensiune şi lupta cu sine însuşi. Totul se petrece sub aurora dragostei, în final omul descoperindu-şi deplinătatea forţelor în lupta vieţii. Compusă cu siguranţă şi ştiinţă, lucrarea ni se adresează nemijlocit, prin firesc, fără subtilităţi alambicate. Poate şi datorită acestor calităţi ea este prezentă mereu pe scenele de concert, fiind cea mai cunoscută şi cântată lucrare de acest gen a lui Liszt”, mai adaugă Mircea Tătaru.

 

Ioana NICOLESCU